Când cetăţeanul simte că este auzit

Interviu cu Andrew Stott, membru al Consiliului pentru Transparenţă în Sectorul Public al Marii Britanii

— De unde provine iniţiativa guvernării electronice şi ce schimbări majore a produs aceasta deja, bunăoară, în Marea Britanie?

— În Marea Britanie au existat mai multe cauze care au dus la apariţia acestei iniţiative. În ultimii ani, pe două portaluri electronice de socializare aveau loc discuţii aprinse, axate pe politicile publice. În aceste discuţii erau antrenaţi peste 1 mln de participanţi, în majoritate mame. Se discutau nu doar aspecte de viaţă, dar şi sociale şi politice, iar Guvernul nu participa sub nicio formă la aceste dezbateri. În al doilea rând, drept impuls a servit şi faptul că în multe state, inclusiv Marea Britanie, exista un declin de încredere şi respect în instituţiile de tot felul, printre care şi Guvernul. Acesta nu făcea destule pentru a implica cetăţenii, a comunica cu ei despre necesităţile lor sau despre ce doreau ei să se facă. Astfel, politicienii au dorit să implice cetăţenii în procesul de decizie şi dirijare a îmbunătăţirii serviciilor publice. Acest lucru înseamnă să ajustezi serviciile publice la ceea ce e important pentru cetăţeni pe plan local. Diferite regiuni au diferite necesităţi sociale, de sănătate. De exemplu, o regiune cu mulţi pensionari are nevoie de mai multe servicii de sănătate decât o regiune populată preponderent de tineri.

— Cum apreciaţi eforturile R. Moldova în acest sens?

— Guvernul R. Moldova a lansat un portal pentru date publice, care conţine chiar mai multe informaţii decât site-ul lansat iniţial în Marea Britanie. Şi noi am început de la lansarea unui site, care a devenit o platformă de plasare a informaţiilor cu caracter public. În prezent, Guvernul R. Moldova îşi exprimă întreaga disponibilitate privind deschiderea datelor, dar utilizarea acestora ţine de interesul şi de disponibilitatea societăţii civile. În Marea Britanie, Guvernul şi-a manifestat disponibilitatea atât în împărtăşirea unor informaţii cu societatea civilă, cât şi în utilizarea lor. A fost o provocare pentru societatea civilă de a şti cum să le folosească şi, mai ales, de a obţine ca acest proces să se afle în ascensiune, precum şi colectarea reacţiilor adresate Guvernului. Eu văd în Planul de Acţiuni pentru un Guvern Deschis al R. Moldova o propunere ce ţine de crearea unui sistem de petiţii electronice. Acest sistem va duce spre acţiuni din partea Guvernului, ceea ce este foarte bine.

— Cât de decişi sunt cetăţenii să participe la acest proces?

— Nu ştiu cum se întâmplă acest lucru în R. Moldova, dar în Marea Britanie şi în alte ţări, implicarea cetăţenilor este un factor crucial pentru generarea şi sporirea progresului. Ei sunt implicaţi activ în elaborarea politicilor ce ţin de guvernarea deschisă: obiective, planuri de acţiune, monitorizarea procesului de implementare. Guvernul trebuie să fie nu doar transparent şi să informeze cetăţenii, dar şi să-i asculte, ca ei să fie auziţi. Şi atunci când cetăţenii sunt auziţi şi influenţează modul în care Guvernul devine mai transparent, atunci obţinem un Guvern mai bun şi o ţară mai bine guvernată.

— Ce practici eficiente cunoaşteţi pentru o mai mare implicare?

— Cunosc experienţa Marii Britanii. Acolo, pe cât de mari erau cererile societăţii civile, pe atât de mari erau ofertele Guvernului de a produce schimbările solicitate. Guvernul britanic îşi asumă şi anumite riscuri. Bunăoară, suntem pionieri în lume privind sistemul electronic de petiţionare, colectarea şi utilizarea opiniilor unor grupuri numeroase de cetăţeni. Desfăşurăm şi un program de genul ghilotinei. În cazul în care Guvernul creează aceste platforme. Aplicaţiile sunt create astfel încât să fie atractive şi comode pentru cetăţeni. Atunci ei sunt participativi. Fireşte, fiecare îşi are viaţa sa şi nu are nevoie să-şi bată capul de modul în care este guvernată ţara.

— Cum evoluează încrederea cetăţenilor în Guvern odată cu implementarea acestei iniţiative?

— Cert este faptul că, la ora actuală, încrederea în Guvern, la fel ca în oriecare altă instituţie, este mai redusă decât acum 30-40 de ani. O realizare importantă e responsabilizarea Guvernului, dar acest fapt nu provoacă neapărat sporirea încrederii, pentru că transparenţa poate viza atât lucrurile bune, cât şi lucrurile rele. O transparenţă mai mare pentru iniţiativele şi deciziile pe care urmează să le ia Guvernul contribuie la o mai bună înţelegere a acestora de către cetăţeni. Acest fapt permite elaborarea unor politici publice mai bune, în colaborare cu publicul, cu mediile de afaceri, şi un nivel mai sporit de participare a cetăţenilor la procesul de luare a deciziilor.

— Vă mulţumim!

Pentru conformitate, Grigore Brînză