Camerele video la BAC: “Sunt aşa albe, drăguţe, cu un beculeţ roşu”

448-protest-maia-sandu-1“Noi suntem împotriva copiatului! Noi suntem pentru încrederea în conştiinţa tinerei generaţii!” Cu astfel de lozinci, pe 19 noiembrie, un grup de tineri a protestat în faţa Guvernului. Tinerii sunt liceeni. Ei protestează împotriva supravegherii examenelor de BAC prin intermediul camerelor video.

În timp ce actualii absolvenţi protestează, absolvenţii de ieri îi îndeamnă să se pregătească de examene. Cei care au trecut prin experienţa camerelor video la BAC susţin că se face prea multă zarvă din nimic. Un mesaj, însă, este comun pentru ambele grupuri, dar şi pentru profesori: curriculumul este prea dificil.

Protestatarii: “Profesorii sunt cu noi!”

După ce Ministerul Educaţiei a anunţat lansarea dezbaterilor publice pe marginea noului Cod al Educaţiei şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenelor de bacalaureat pentru anul şcolar 2013—2014, elevii nu au stat prea mult pe gânduri şi au ieşit la proteste. Acestea s-au desfăşurat mai întâi la Glodeni, pe 16 noiembrie. A doua zi, tinerii s-au adunat la proteste la Chişinău. Ulterior, pe 19 noiembrie, un alt grup de tineri, mult mai redus numeric, a protestat în faţa Guvernului, deplasându-se apoi spre Ministerul Educaţiei (ME), deşi puţini dintre ei ştiau unde se află ME. Aceştia susţin că s-au adunat în urma unei postări pe o reţea de socializare.

448-protest-maia-bacElevii cer renunţarea la camere video, precum şi la detectoarele de metale. Deşi protestatarii scandau “Profesorii sunt cu noi!”, niciun reprezentant al cadrelor didactice nu a participat la proteste. Totuşi, parţial, profesorii sunt de acord cu elevii, deşi susţin că prezenţa camerelor nu ar fi o idee rea. “Au existat prea multe condiţii pentru copiat, iar acest fapt reducea eficienţa rezultatelor”, spune Lucia Argint, profesoară de istorie. Pe de altă parte, ea susţine că elevii nu ar trebui speriaţi. “Ar trebui, totuşi, să nu se cadă în altă extremă, abuzându-se de aparatele de urmărire”, subliniază profesoara.

Se tem cei care nu învaţă

Ludmila Șişcanu, directoarea Liceului “Olimp”, Sângerei, de asemenea spune că prezenţa camerelor video la examene nu ar fi o problemă. “Copilului care învaţă şi are cunoştinţe camera nu-i încurcă. Cu toţii suntem obişnuiţi cu calculatorul, cu camere similare instalate prin magazine, pe străzi. Nu ar trebui să avem frică de camere. Se tem cei care nu învaţă”, conchide Ludmila Șişcanu. La protest au ieşit circa 20 de elevi. “E poziţia unui grup mic de nemulţumiţi, ajunşi să conştientizeze, probabil, că vor avea prea puţine şanse de a se “inspira”, spune Lucia Argint. Deşi protestatarii au fost susţinuţi şi de foşti absolvenţi, nu toţi le împărtăşesc ideile. Absolvenţii anului 2012-2013 au susţinut examenele fiind supravegheaţi de camere video.

“La început ne revoltam în clasă: cum aşa, să fie camere? Nu-i normal. Când am ajuns la BAC, nu m-au deranjat deloc. M-am speriat atunci când l-au scos pe unul de lângă mine, deoarece copia… Să nu bată unii capul că e stres. Acestea nici nu se observă. Sunt albe, drăguţe, cu un beculeţ roşu”, îşi aminteşte Anastasia Colesnicov, absolventă 2013. Nici Veniamin Roşca, un alt absolvent din promoţia trecută, nu a fost deranjat de acestea. “Mă simţeam aiurea doar la primul examen şi doar în prima jumătate, până m-am obişnuit. Cred că m-a speriat mai mult tam-tamul din mass-media. Dacă faci o mişcare, dacă te uiţi în dreapta sau în stânga, te dau afară. Nu-i adevărat”, spune tânărul.

448-protest-bacalaureatUn BAC fără copiuţe

Nici actualii absolvenţi nu-i susţin pe protestatari. Francesca Ungureanu, elevă în clasa a XII-a, susţine că “dacă mizezi pe cunoştinţe, camerele de la BAC nu pot fi deranjante”. De aceeaşi părere e şi Eugen Voloşciuc, care îşi aminteşte de experienţa sa, când a susţinut examenele în faţa camerelor video. “Prezenţa camerelor nu m-a stresat sub nicio formă, ştiind că nu am nevoie de surse “externe” de informaţie. Camerele sunt un mecanism adiţional, utilizat pentru a-i descoperi pe cei care copiază. Ele nu pot fi un prilej de stres dacă eşti sigur pe forţele proprii şi dacă mizezi doar pe cele învăţate până la BAC”, crede Eugen.

Profesoara Lucia Argint mai susţine că, de fapt, elevii “sunt obişnuiţi cu obiectivele, când frecventează discotecile şi cluburile de noapte”. “Greva elevilor doar a demonstrat că elementele democraţiei în R. Moldova se respectă şi fiecare cetăţean proactiv are dreptul să-şi apere opinia personală privind anumite procese şi fenomene ce se întâmplă în societate”, adaugă profesoara. Cât timp o parte dintre elevi protestează, Igor Grosu, viceministrul Educaţiei, nu se arată deranjat de proteste, susţinând că ME îşi doreşte un BAC “fără copiat, fără copiuţe, fără telefoane, fără ustensile… Ar fi bine acum să folosească timpul acesta pentru a se pregăti de BAC”, spune Igor Grosu.

Programa şcolară, supraîncărcată

Totuşi, chiar şi elevii care nu par deranjaţi de camerele video de la BAC resping unele reforme propuse de Ministerul Educaţiei în noul Cod al Educaţiei. Toţi, într-un glas, se pronunţă împotriva reducerii vacanţelor. “Ar trebui revăzut curriculumul şcolar”, consideră Francesca Ungureanu, care susţine că programa ar fi destul de dificilă, iar vacanţele necesare. “Nu cred că adăugarea unei săptămâni de şcoală în totalul zilelor de studii va face o mare schimbare în rândul elevilor (a cunoştinţelor acumulate, n.r.), ba, din contra, aceştia vor avea mai puţin timp liber pentru a-şi încărca bateriile pentru următoarea perioadă de şcoală”, conchide Eugen Voloşciuc.

Chiar şi profesorii susţin că elevii sunt nemulţumiţi de această schimbare. Tot ei recunosc că programa de studii este prea încărcată. “Aş propune să fie revăzută programa, e prea dificilă pentru elevi care, pe lângă ore, mai au şi activităţi sportive, muzicale etc. Ar fi bine ca elevii să aibă posibilitatea de a alege ce curs să frecventeze, aşa cum e în occident”, susţine profesoara Lucia Argint. “Dacă mergem spre Europa, să acceptăm şi stilul de viaţă de acolo. Dacă elevul învaţă în clasă umanitară, să aibă discipline umanitare, dar nu şi reale în număr atât de mare. Curriculumul este prea încărcat”, concluzionează Ludmila Şişcanu.

Elevii slabi aplică la facultăţi pedagogice

Cadrele didactice nu-şi doresc să susţină, în fiecare an, calificarea. “Profesorul, dacă are studii superioare, o dată la cinci ani, îşi confirmă pregătirea. Are rost această testare în fiecare an?”, se întreabă Ludmila Şişcanu. Totuşi, directoarea recunoaşte că profesorii sunt mai slab pregătiţi decât erau anterior. “Dacă sunt mai bine pregătiţi în domeniul tehnologic, adică au abilităţi de a lucra cu tehnica modernă, atunci nu au abilităţi didactice. Sunt mai slab pregătiţi”, denotă Ludmila Şişcanu. Directoarea susţine că acest fapt se datorează, în primul rând, tendinţei elevilor slabi de a aplica la facultăţi pedagogice, unde, de regulă, sunt mai multe locuri bugetare. “Au pornit reformele, însă, se pare, nu de unde era nevoie”, afirmă Şişcanu. Potrivit profesorilor, ca situaţia să se schimbe, absolvenţii liceelor trebuie motivaţi să aplice la facultăţi pedagogice.

Motivarea acestora se poate face prin diverse metode: prin burse majorate, oferirea locurilor de trai în cămin, a locurilor de muncă, a unor salarii decente. “Cel mai important e să fie restabilit respectul de altădată faţă de profesori”, subliniază directoarea Liceului “Olimp”, Sângerei. Profesorii sunt rezervaţi şi în privinţa numirii unor directori de şcoală fără studii pedagocice. “Am rezerve pentru un manager care nu are studii pedagogice. Un şef de spital poate fi numit din alt domeniu?”, se întreabă Lucia Argint, care, totuşi, admite că “la un manager bun contează personalitatea, motivaţia sa a de a face ceva pentru şcoală, competenţele profesionale şi experienţa de viaţă”. Noul Cod al Educaţiei urmează să fie aprobat de Parlament până la sfârşitul anului curent.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. Anfisa

    M-aţi dezamăgit complet, ZG. faceţi jocul comuniştilor, vreţi să aduceţi copii in piaţă, de aceea aţi publicat aceste poze. Unde mergeţi vă întreb, că nu mai înţeleg?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *