Camerele din trafic: nefuncţionale în raioane, dar legale. Ce va zice Curtea Constituţională?

La 12 ianuarie 2017, Curtea de Apel Chişinău a decis că sistemul de monitorizare video a traficului rutier instalat pe străzile din R. Moldova este legal. Magistraţii au respins apelul declarat de Asociaţia „Jurişti pentru Drepturile Omului” şi au menţinut o hotărâre a Judecătoriei Centru, emisă acum un an, care califica sistemul drept unul legal. Cazul, însă, este departe de a ajunge la final, pe marginea legalităţii funcţionării sistemului urmând să se pronunțe şi Curtea Constituţională. Una peste alta, deşi încă în legalitate, aşa cum ZdG a scris anterior, pe traseele naţionale, camerele video nu mai funcţionează de mai bine de un an de zile.

La 12 ianuarie, curent, Curtea de Apel (CA) Chişinău  a menţinut hotărârea de acum un an a Judecătoriei Centru, care stabilea că dreptul cetăţenilor la viaţa privată nu este încălcat prin exploatarea camerelor staţionare de supraveghere a circulaţiei rutiere. Magistraţii CA, Ana Panov, Valeri Efros şi Anatolie Minciună, au respins apelul declarat de Asociaţia Obştească „Jurişti pentru Drepturile Omului” împotriva deciziei Judecătoriei Centru. Decizia instanţei de judecată este definitivă, însă poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie, în termen de 2 luni de la comunicarea deciziei integrale.

Doi ani de procese pentru legalitatea camerelor de supraveghere

Decizia instanţei de Apel pune, practic, capăt unui litigiu care a durat puţin peste doi ani, perioadă în care sistemul video de monitorizare a traficului rutier a funcţionat sub semnul întrebării. Iniţial, Vitalie Nagacevschi, preşedintele Asociaţiei „Jurişti pentru Drepturile Omului”, a cerut ministrului de Interne din perioada în care era implementat sistemul, Dorin Recean, ca acesta să interzică exploatarea camerelor la trafic, întrucât acestea ar reprezenta o „imixtiune în viaţa privată a membrilor asociaţiei, dar şi a altor persoane care sunt filmate/fotografiate de camere. Orice imixtiune în viaţa privată urmează să fie prevăzută de lege şi justificată conform prevederilor Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale. Aparent, nicio lege nu prevede instalarea şi modalitatea exploatării camerelor de supraveghere a circulaţiei rutiere, precum şi modalitatea captării, stocării, utilizării imaginilor capturate, fapt care ne încalcă dreptul la respectul vieţii private”, scria Nagacevschi, în solicitarea adresată ministrului. Pentru că ministrul nu a interzis exploatarea camerelor, a urmat un proces de judecată. Iniţial, în decembrie 2014, perioadă în care sistemul era implementat în raioane, Judecătoria Centru a decis să-i dea dreptate, parţial, Asociaţiei „Jurişti pentru Drepturile Omului”. Instanţa a constatat încălcarea dreptului la viaţa privată a membrilor Asociaţiei şi a interzis Ministerului Afacerilor Interne (MAI) să exploateze camerele staţionare de supraveghere a circulaţiei rutiere.

Deși șoferii frânează atunci când ajung în fața camerelor din s. Peresecina, r. Orhei, acestea nu funcționează de mai bine de un an

Ulterior, dosarul a ajuns la CA Chişinău care, în aprilie 2015, a admis apelul MAI şi a casat hotărârea Judecătoriei Centru, expediind cauza la rejudecare. În ianuarie 2016, judecătoarea Svetlana Vâşcu a respins cererea de chemare în judecată depusă de Asociaţie. Instanţa a constatat că, la 17 noiembrie 2014, la câteva zile după ce Nagacevschi s-a adresat în judecată, Guvernul a aprobat regulamentul privind organizarea şi funcţionarea sistemului automatizat de supraveghere a circulaţiei rutiere „Controlul traficului”, iar conform legii, nu pot fi atacate în instanţa de judecată hotărârile Guvernului cu caracter normativ, ele fiind supuse controlului constituţionalităţii. Instanţa a mai menţionat că legea îi permite MAI să opereze cu date cu caracter personal, iar faptul că instituţia a fost înregistrată de Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal în registrul de evidenţă a operatorilor de date cu caracter personal ar fi un motiv în plus pentru a constata că nu a fost încălcată legislaţia, iar sistemul este unul legal. Astfel, s-a ajuns din nou la CA Chişinău, care a venit cu un verdict la 12 ianuarie 2017, menţinând legalitatea sistemului.

Un dosar a ajuns la Curtea Constituţională

Avocatul Vitalie Nagacevschi, preşedintele Asociaţiei „Jurişti pentru Drepturile Omului”, susţine că, deşi CA Chişinău le-a respins solicitarea, cauza este departe de finalitate.

„CA Chişinău a respins, mai întâi, solicitarea noastră de a ridica excepţia de neconstituţionalitate. Noi am abordat problema că hotărârea de Guvern, care parţial reglementează exploatarea acestor camere, nu îndeplineşte condiţia impusă de Constituţie. Prin camerele de supraveghere avem o imixtiune în viaţa privată, iar modul lor de exploatare ar fi trebuit să fie reglementat de lege. CA ne-a refuzat, susţinând că hotărârea de Guvern corespunde normelor constituţionale. Altfel spus, CA, aparent, şi-a arogat funcţiile Curţii Constituţionale (CC), deoarece nicio instanţă din R. Moldova nu ar fi trebuit să aibă dreptul să se pronunţe asupra constituţionalităţii anumitor legi sau hotărâri de Guvern, aceasta fiind prerogativa exclusivă a CC. Atunci când ni s-a respins cererea de a merge la CC, a fost clar că hotărârea va fi în defavoarea noastră. Sigur că vom merge la CSJ pe acest caz”, precizează apărătorul.

Vitalie Nagacevschi

„În acelaşi timp, vreau să menţionez că, în paralel, pe o altă cauză, contravenţională, am ridicat excepţia de neconstituţionalitate. Această cerere a fost acceptată de Judecătoria Râşcani. Urmează ca dosarul să fie transmis prin intermediul CSJ la CC, iar aceasta, în cazul în care va considera cererea admisibilă, urmează să o examineze în fond şi să se pronunţe asupra constituţionalităţii hotărârii de Guvern care reglementează exploatarea camerelor de supraveghere de pe drumurile din R. Moldova. Da, cererea de neconstituţionalitate a fost acceptată într-un dosar în care a fost aplicată o amendă pentru încălcarea regulamentului circulaţiei rutiere. Aici au fost puse ca probă fotografiile obţinute prin intermediul acestor camere, iar ele au fost contestate, susţinându-se că au fost obţinute cu încălcarea prevederilor constituţionale şi ale Codului Contravenţional”, spune Nagacevschi. CC încă nu a anunţat când urmează să examineze acest caz.

Deconectarea camerelor din raioane, „o măsură necesară”

Decizia CA Chişinău, dar şi lupta care se dă pentru legalitatea sistemului, este însă importantă doar pentru camerele de supraveghere din Chişinău, singura localitate din R. Moldova în care sistemul mai este funcţional. Aşa a scris şi ZdG, în cele 14 raioane şi în municipiul Bălţi, camerele de supraveghere a traficului au ajuns simple piese de decor stradal, nefiind funcţionale, după ce sistemul a fost ucis de interesele statului, dar şi al persoanelor implicate în această afacere.

Andrian Șova

Andrian Şova, directorul Serviciului Tehnologii Informaţionale (STI) al MAI, spune că a fost informat despre decizia CA Chişinău, care a declarat legală monitorizarea video a traficului rutier, dar şi despre existenţa unui alt proces, care pune la îndoială constituţionalitatea hotărârii de Guvern care reglementează funcţionarea sistemului. În Chişinău, cu mici excepţii, sistemul este funcţional, dar în raioane camerele nu mai funcţionează din cauza „unor nereguli”, spune acesta. „Au fost făcute controale, inclusiv de către STI. S-a decis deconectarea lor până la conformarea la unele instrucţiuni care ţin de corectitudinea procedurii şi securitatea informaţională. Ele au funcţionat, fiind deconectate în urma unor nereguli. Era o măsură necesară”, precizează Şova.

Reprezentanţii Centrului de Telecomunicaţii Speciale (CTS), o altă instituţie de stat implicată în monitorizarea video a traficului rutier, spun că nu au avut niciun rol în stoparea proiectului pe traseele naţionale şi că doar au găzduit o perioadă de timp un server al companiei care administra camerele. „Într-adevăr, era cândva un server la noi, dar contractul a fost reziliat demult pe motiv că clientul a vrut să-şi preia echipamentul. Mai departe, decizia de reamplasare le aparţine”, afirmă Svetlana Morărescu, angajată la CTS. ZdG a scris că, în toamna anului 2015, „Dessa International”, compania care administra sistemul, şi-a transferat serverele de la CTS la Moldtelecom, fără informarea MAI-ului, fapt ce a dus la divergenţe între companie şi instituţiile de stat implicate.

Citiți și: (doc, email) Camerele de supraveghere a traficului, un proiect ucis de interese

Alexandru Jizdan, ministrul Afacerilor Interne al R. Moldova a vorbit, într-un interviu acordat biroului de la Chișinău al Radio Europa Liberă despre investigația Ziarului de Gardă, în care menționam că sistemul video de monitorizare a traficului rutier instalat pe traseele naționale este nefuncțional de mai bine de un an de zile.  Ministrul a dat vina pe foști angajați ai Serviciului Tehnologii Informaţionale al Ministerului Afacerilor Interne, dar și pe firma care gesiona acest program. Jizdan vorbește despre faptul că „în paralel acum se munceşte asupra altor proiecte”.

Vedeți mai jos dialogul purtat de Europa Liberă cu ministrul Alexandru Jizdan, despre informațiile apărute în ZdG. 

Europa Liberă: Pentru ca să diminuaţi gradul de corupţie, au fost instalate camerele video pe arterele naţionale. De ce nu funcţionează actualmente sistemul? Văzusem undeva în presă o investigaţie că, chipurile, s-ar fi blocat, l-aţi fi sistat. Ce s-a întâmplat?

Foto: Valentina Ursu (RFE/RL)

Alexandru Jizdan: „Noi nu l-am blocat. Au fost angajaţi ai Serviciului Tehnologii Informaţionale, care şi-au permis cam multe. Eu vorbesc acum în termeni mai populari, dar, probabil, ar trebui să spun nişte nuanţe tehnice. Acest sistem este într-un proces de judecată. Sunt multiple procese de judecată cu o firmă particulară, care a făcut mai multe lucruri pe care nu trebuia să le facă. Eu sper că vom avea o finalitate. În paralel acum se munceşte asupra altor proiecte. Încercăm a ajusta şi a aduce înapoi la buna funcţionalitate acest sistem. Fiindcă acest sistem, trebuie lumea să înţeleagă, nu este pus pentru a acumula bani la buget.

Lumea se revoltă că statul cu orice preţ prin aceste camere de supraveghere vrea să aducă bani la buget. Întrebarea mea faţă de toată lumea şi sugestia mea, un sfat – nu încălcaţi şi nu veţi plăti bani la buget. Dar trebuie să înţeleagă toată lumea: camerele de supraveghere diminuează mult din tragediile pe care le avem noi pe traseele naţionale. Camerele de supraveghere sunt un sistem informaţional care ajută organele care investighează infracţiuni să descopere multe din infracţiunile care se săvârşesc pe teritoriul Republicii Moldova. Este o problemă mare pe care noi trebuie să o rezolvăm. Am soluţii.”

Europa Liberă: Dar la ce s-ar reduce această soluţie?

Alexandru Jizdan: „La instalarea pe întreg teritoriul Republicii Moldova a unui sistem video care deja să fie montat fără greşeli. Fiindcă au fost nişte greşeli care au dus la aceste procese de judecată.”

Europa Liberă: Şi banii care s-au cheltuit pentru actualele camere video s-au irosit?

Alexandru Jizdan: „Eu nu vorbesc acum de demontarea camerelor de supraveghere care sunt, dar Republica Moldova are nevoie de cu mult mai multe camere de supraveghere, mult mai multe. Dacă veţi lua alte state, la fiecare colţ avem camere de supraveghere. Trăim în secolul XXI, unde deja este nevoie să instalăm. Şi dacă ne permit sistemele care deja sunt de a monitoriza, de a avea informaţii despre ceea ce se întâmplă, noi trebuie să o facem.”

Ziarul de Gardă a scris la 12 ianuarie 2017 că sistemul de monitorizare video a traficului rutier, implementat în 2014 în raioanele R. Moldova, este astăzi nefuncțional, fiind pus pe brânci de o gașcă de afaceriști, conectată la lumea politică, dar și de impotența statului, care, din cauza intereselor, nu a putut valorifica oportunitatea de a avea siguranță în trafic și încasări la buget. ZdG a analizat sute de documente, inclusiv mesaje private ale persoanelor implicate în proiect și prezintă detalii din culisele business-ului cu camere video de pe traseele naționale, ruinat de interese, negocieri politice, lobby, dosare penale dubioase și identități false. În vârful afacerii s-au aflat un afacerist cu dublă identitate, deputatul și secretarul general al PLDM, Victor Roșca, dar și mai mulți intermediari, unii dintre care s-au aflat în funcții publice.

Ziarul de Gardă monitorizează acest subiect și va reveni, periodic, cu detalii.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *