Calvarul naşterilor în Republica Moldova: „Nu rage, nebuno!”

Durerile au durat 23 de ore. Ecaterina a avortat în veceul Institutului Mamei şi Copilului, de una singură, la vârsta de 19 ani. „Am născut din picioare, cu un picior pe masa din baie şi cu un picior ridicat, ca un câine”, spune ea. Ulterior, zeci de femei au început să vorbească despre experienţele lor traumatizante, trăite în maternităţi.

„Hai, poate rabzi până la 8, ca să vină medicii, să nu naşti la mine”, „Fa Zină, ia-o pe asta şi ridic-o în Patologie, să nu-ni moară la mine la smenă”, „Ţine în tine, nu împinge!”, „Ce faci faţa asta leşinată, că amuş te duc sus la întrerupere”, „Pune 10 lei pe masă şi intră în cabinetul cela din fund”, „Nu mă interesează că ai contracţii, întâi te duci la policlinică şi îmi aduci certificatul, că pe urmă eu răspund de situaţie”, „Du-te acasă, noi locuri nu avem, că nu e hotel… Să vii când s-or rupe apele”, acestea sunt doar câteva dintre replicile lucrătorilor medicali despre care şi-au amintit femeile semnatare ale unei Declaraţii în care şi-au exprimat indignarea în raport cu serviciile medicale acordate în R. Moldova.

Rănile din maternităţi: anii trec, sistemul rămâne putred

Mamele care au semnat declaraţia vorbesc despre corupţie, indiferenţă, malpraxis, incompetenţă, condiţii deplorabile de spitalizare, neglijenţă şi violenţă verbală. Pentru ele naşterea, care şi aşa nu este o experienţă uşoară, a devenit una teribilă.

Victoria O. îşi aminteşte că nimeni dintre cadrele medicale nu i-a acordat atenţie până când părinţii săi nu au adus 400 de lei. „Se întâmpla la prima naştere, pe 19.09.1998, la Chişinău, la Maternitatea nr.2. Pe atunci, aceştia erau bani grei. Au intervenit după asta, dar era târziu. Copilul se năştea chiar dacă uterul nu era încă deschis. În consecinţă, uter crăpat, col uterin rupt. În următorii doi ani am avut parte de patru intervenţii chirurgicale pe uter şi pe col uterin. Fina mea, în 2009, a suportat aceeaşi atitudine în acelaşi spital. Anii trec, dar sistemul rămâne putred”, conchide femeia.

O altă femeie povesteşte despre cum a fost supusă violenţei fizice de către un medic. „S-a întâmplat în 2014, la Cimişlia. Când a apăsat medicul pe burta mea, ca să mă ajute să nasc, am strigat de durere, la care el mi-a tras o palmă peste faţă, că „De ce strig la urechea lui?”. A doua zi, când a intrat în salon, acel medic încă m-a întrebat aşa, parcă glumind: „Ce, ţi-a trecut supărarea?”, spune Elena S. Plângere nu a scris, pe motiv „că, oricum, nu se va rezolva nimic”.

Acestea sunt doar două din cele 98 de istorii povestite în declaraţie. Femeile au cerut instituţiilor statului să efectueze un control amplu al stării actuale a serviciului perinatal, iar societăţii să se implice în discuţii constructive privind modul în care poate fi îmbunătăţită starea de lucruri în sfera serviciilor de sănătate publică, precum şi să se abţină de la promovarea unor modele sociale greşite.

„Scânteia” mărturiilor

Toate aceste mărturii au fost declanşate de cazul unei tinere din Anenii Noi, care a fost nevoită să avorteze singură în toaleta de la Institutul Mamei şi Copilului din Chişinău, fiindu-i refuzat ajutorul personalului acestei instituţii. Ea a fost internată pe data de 9 decembrie 2017 şi s-a afla la IMşC până pe 15 decembrie 2017. Despre comportamentul personalului instituţiei spune că a fost unul inuman. „Acum, durerea psihologică e groaznică, iar ei „m-au ajutat” să îmi ucid orice speranţă de a mai da naştere unui copil”, a spus tânăra.

Ulterior, IMşC s-a autosesizat pe acest caz, instituind o Comisie, care a stabilit exact circumstanţele cazului. La 9 ianuarie 2018, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale (MSMPS) a susţinut o conferinţă pe marginea rezultatelor anchetei interne a cazului relatat de pacienta din Anenii Noi. Astfel, trei angajaţi au fost disponibilizaţi, iar doi s-au ales cu mustrare aspră.

La 9 ianuarie, curent, au fost depuse plângeri la Procuratura Generală a R. Moldova privind modul şi calitatea asistenţei medicale acordate femeii, precum şi efectele fizice şi psihologice ale acestor fapte, cazul fiind preluat de Asociaţia Promo-Lex.

Autorităţile promit crearea unei instituţii care s-ar ocupa de cazurile de malpraxis

Contactaţi de ZdG, reprezentanţi ai MSMPS au precizat că urmează să analizeze petiţia depusă de cele 98 de femei. Pe de altă parte, în cadrul IMşC a fost instituită, în regim de urgenţă, Linia Verde – 022 781296. Numărul de telefon va funcţiona începând cu 15 ianuarie 2018, în zilele de lucru, între orele 8:00 – 17:00, pentru a asigura răspunsul la sesizările pacienţilor legate de acordarea asistenţei medicale în cadrul tuturor subdiviziunilor IMşC.

Totodată, într-un comunicat emis de MSMPS se spune că „ministerul va demara consultări în vederea instituirii unei structuri instituţionale de etică şi deontologie medicală care va investiga cazurile în interiorul profesiei, cazurile de malpraxis şi derogare de la bunul-simţ, cazurile de ignoranţă, de comunicare proastă cu pacienţii – structură care va putea stabili pedepse interne, sancţionări disciplinare sau contravenţionale, inclusiv până la ridicarea dreptului de a profesa”.

Ulterior, secretarul de stat din cadrul MSMPS, Boris Gîlca a declarat pentru Moldova 1 că „ministerul şi Guvernul nu va acţiona în bază de petiţii”. Gîlca a menţionat că există un plan de guvernământ şi politici pe care aceste instituţii trebuie să implementeze. „Între timp şi pe parcurs vom iniţia consultări pentru instituirea acestei structuri, care va fi cu personalitate juridică de Ministerul Sănătăţii şi care va gestiona cazurile de malpraxis conform standardelor internaţionale”, a precizat secretarul de stat.

Conform datelor BNS, în 2016-2017, rata natalităţii a constituit 10,5 născuţi-vii la 1000 de locuitori. Nivelul natalităţii în localităţile rurale s-a menţinut mai înalt decât în localităţile urbane. Din numărul copiilor născuţi-vii, 51,6% au fost băieţi, raportul de masculinitate fiind de 107 băieţi la 100 de fete. Cei mai mulţi copii (96,6%) s-au născut după o durată a sarcinii de peste 35 de săptămâni.