Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Calvarul mamelor minore: „Pe sora…

Calvarul mamelor minore: „Pe sora mea, mama o dădea pe un „șâp” de vin”

447-mama3Peste 1000 de copii născuţi de către mame minore sunt înregistraţi anual în R.Moldova, 70 dintre aceştia având mame cu vârsta de până la 15 ani. În acelaşi timp, alte peste 1000 de tinere sub 19 ani avortează.

Pe Victoria am găsit-o în bucătărie, curăţând cartofi. Se apropia seara şi urma să-şi aducă fetiţa de la grădiniţă. Voia să gătească “borş scăzut” înainte să vină concubinul său de la lucru, din oraş. A învăţat să facă mâncare trăgând cu ochiul pe la vecini, pentru că, spune ea, de la mama n-a avut ce învăţa. „Ea nu s-a ocupat de noi, avea grijă numai de păhărel… Ne creşteau vecinii… Azi mâncam la unul, mâine la altul şi tot aşa. Ne mai luau cu ziua şi ne dădeau câte o „capică” pentru mâncare. Mama lucra croitoreasă, şi când primea banii, îi bea, iar noi rămâneam flămânzi acasă. Ne trimitea prin cimitir să-i aducem sticle cu vin… Asta înseamnă că ea ne-a dat nouă educaţie?”, spune Victoria, curăţând în continuare cartofii.

„Pe sora mea o dădea pe un „șâp” cu vin”

Victoria este cel de-al treilea copil în familie şi a fost născută pe când mama ei avea 19 ani. A mai avut o soră şi un frate mai mare, despre care a auzit că s-ar fi retras la o mănăstire. Sora a fost găsită moartă iarna trecută. Aceasta la fel a născut timpuriu un băieţel, pe care l-a lăsat la casa de copii. Acum ar avea vreo patru ani şi, din câte a auzit Victoria, copilul urma să fie înfiat. „Mama pe toţi trei ne-a lăsat. Pe sora mea o dădea pe un „șâp” cu vin ca să-şi bată joc de dânsa bărbaţii din sat. Chema băieţi, ea mânca bunişor, „siliotcă”, cârnaţ, iar pe sora mea o lăsa în altă cameră plângând. Eu eram la internat atunci. Sora plângea când îmi povestea. Asta-i mamă?”

Victoria a fost dusă la internat pe când avea 10 ani. După clasa a şaptea, mama ei a luat-o de acolo. “A spus că-i este greu şi nu vrea să mă mai lase. Eu am vrut să termin măcar opt clase, dar mama n-a vrut să mă lase mai departe.”

447-mama„Cine să mă ia pe mine la lucru cu şapte clase?”

După ce tatăl lor a decedat şi au trecut cu traiul în alt sat, Victoria avea grijă de păsări, la o fermă, iar sora ei de porci. Acolo l-a cunoscut şi pe băiatul de la care urma să rămână însărcinată. „El trebuia să trăiască cu sora mea, dar ea umbla şi cu unul, şi cu altul şi lui nu i-a plăcut şi m-a luat pe mine”, povesteşte fata, cu un zâmbet necăjit.

Deşi n-are nici 18 ani împliniţi, Victoria vorbeşte despre copilăria ei ca despre un trecut îndepărtat. “Când eram copilă poate mă mai gândeam să am studii. Aşa-i în copilărie, dar pe urmă… Cine să mă ia pe mine la lucru cu şapte clase? Aş vrea să fiu măcar vreo servitoare pe undeva sau vreun ajutor de bucătar, să curăţ cartofi, dar…”.

Victoria a ajuns în atenţia autorităţilor dintr-o suburbie a capitalei în perioada în care era în luna a opta de sarcină, cu primul copil. Avea 15 ani. O copie a certificatului de naştere din Ucraina şi certificatul de la şcoala internat, acestea erau toate actele ei. Autorităţile au apelat la un ONG, pentru ca fata să fie susţinută cumva şi între timp să i se perfecteze actele. Procesul a durat aproape doi ani, iar în martie, curent, Victoria a obţinut în sfârşit buletinul de identitate.

După ce a născut, doi ani a locuit la un centru maternal din capitală, apoi a ales să fie alături de tatăl copilului. Locuiesc într-o casă bătrânească, în condiţii greu de imaginat pentru semenele ei de la oraş. Aici mai stă şi tatăl concubinului, care mai “trage la măsea”. Acum e însărcinată cu cel de-al doilea copil. “Nu ştiam că sunt gravidă. Abia acum simt mişcările. Vomitam şi mă gândeam că poate mi-am stricat stomacul… iar ciclul poate nu vine pentru că am răcit”, povesteşte zâmbind. “Nu mai fac un al treilea…Gata, ajunge. Nu vreau mai mulţi, îmi ajung doi. Deja dacă va fi şi al doilea, o să-l creştem şi pe acesta. Nicoleta va avea un frăţior. Taică-su i-a spus că mama va cumpăra o “cocuţă” de la piaţă şi ea s-a bucurat”. Râde.

„Victoria este o victimă a circumstanţelor”

Asistenţii sociali consideră că în povestea ei totul este complicat. “Victoria este o victimă a circumstanţelor. Fără venit, fără spaţiu de locuit, fără acte”, spune Tatiana Codreanu, asistent social în cadrul organizaţiei Copil, Comunitate, Familie (CCF Moldova), care a supravegheat-o şi care-i mai face şi acum câte o vizită. “În condiţiile în care se afla, Victoria risca să-i fie luat copilul. Dar gândindu-ne că ea la 15 ani tot este un copil, nu puteam să luăm pe unul şi pe altul să-l lăsăm în condiţii de risc. De aceea s-a recurs la Centrul Maternal, pentru a-i oferi şi Victoriei o formă de protecţie şi a o ajuta să însuşească abilităţi parentale până la majorat”, spune Tatiana Codreanu.

Pentru că nu avea viză de reşedintă, Victoria nu a putut beneficia nici de alocaţii de la stat. “S-a întors la acest băiat în speranţa că va putea să-şi facă acte, ca să aparţină şi ea unei comunităţi şi să beneficieze de suport. A avut o mamă neglijentă. La acel moment trebuiau să intervină autorităţile şi să o decadă din drepturi, pentru că avea un comportament abuzator, iar copiii poate s-ar fi bucurat de un alt viitor”, mai adaugă specialista.

Conform Convenţiei privind drepturile copilului, orice persoană sub vârsta de 18 ani este considerată un copil. Avocata Violeta Gaşiţoi consideră că de situaţia în care a ajuns această tânără este responsabilă întreaga societate. “Această fată locuia în societate, unde există primar, asistent social, vecini, şi faptul că această tânără a ajuns în braţele unui bărbat este vina tuturor. Autorităţile dacă tot vor să integreze copiii în familie, iniţial ar trebui să vadă condiţiile de trai ale acelei familii, ar trebui să vadă dacă mama are cum să întreţină acel copil. Mai mult ca atât, un minor ar trebui să frecventeze şcoala, dacă s-a văzut că această tânără nu merge la ore, directorul trebuia să fie sesizat. Ar trebui să existe o colaborare între instituţii, altfel ne trezim cu situaţii alarmante. În cazul respectiv, maturii ar trebui traşi la răspundere, pentru că au ştiut şi au tolerat acest comportament, iar tinerii ar trebui să cunoască că relaţiile sexuale cu un minor sub 18 ani pot duce la răspundere penală”, menţionează avocata.

447-mama277 de copii născuţi de mame sub 15 ani

În R.Moldova, unele date arată că s-a ajuns la situaţia în care din 1.000 de femei care nasc, 34 au vârstă de până la 19 ani. Deşi potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică numărul naşterilor în rândul minorelor este în descreştere, acesta continuă să fie alarmant pentru viaţa contemporană. Astfel, în anul trecut, 77 de copii au fost născuţi de mame cu vârstă de până la 15 ani, iar 13 dintre aceştia au avut mame cu vârsta de până la 14 ani, inclusiv.

De obicei, aceste adolescente însărcinate provin din familii cu venituri mici şi din mediul rural, precum şi din grupurile minorităţilor etnice sau grupurile marginalizate, care au un acces limitat la servicii de sănătate sexuală şi reproductivă.

„Este foarte important ca fiecare femeie să poată alege câţi copii să aibă şi când să-i nască”, spune Ian McFarlane, director UNFPA în R.Moldova (Fondul ONU pentru Populaţie). “Este important ca femeile şi tinerele din R.Moldova să aibă această ocazie prin alegere, nu printr-o întâmplare oarecare. Este important ca fiecare sarcină să fie dorită şi în siguranţă”. În opinia specialistului, o soluţie ar fi accesul mai mare la informaţie; tinerele trebuie să-şi cunoască drepturile, inclusiv dreptul la alegere. Pe de altă parte, este nevoie şi de o schimbare comportamentală la nivel de societate.

447-tabel1-mame
 

„Am fost surprins să văd într-un raport că 50% din adolescenţii care au avut experienţă sexuală nu au ştiut să se protejeze. Cred că aceasta este o problemă. Este important să fie asigurat accesul tinerilor la servicii de calitate în perioada reproductivă. Să fie curajoşi, să se protejeze şi să nu le fie frică să meargă la farmacii pentru a cumpăra prezervative. Pentru mine, a cumpăra prezervative e acelaşi lucru ca şi cum aş cumpăra o pastă de dinţi, ambele sunt pentru protejarea sănătăţii mele. Faptul că societatea mai vede în sexul protejat o problemă relevă o problemă a societăţii în ansamblu”, susţine oficialul ONU.

O mare problemă rămâne a fi marginalizarea acestor tinere, care şi aşa au avut de suferit fie din imprudenţă, necunoaştere, disperare, fie din lipsa de responsabilitate a celor din jur. “Noi trebuie să acordăm toată asistenţa acestor tinere mame. Să nu blamăm aceste minore, pentru că nu este vina lor. Să nu le marginalizăm. Şi să facem aşa ca să nu mai ajungem în astfel de situaţii”, mai adaugă Ian McFarlane.