Căldură germană la Grădiniţa din Puţintei

Zi de toamnă. 13 septembrie. În faţa grădiniţei din Puţintei, primara Elena Soboleva şi  Anastasia Golban, directoarea grădiniţei, aşteaptă oaspeţi. Aceştia sunt Carsten Wilms, şef-adjunct al misiunii diplomatice germane la Chişinău, şi Dorothee Brodure, secretarul doi al Ambasadei Germaniei în R. Moldova.

La Grădiniţa din  Puţintei vin copii din două sate, Puţintei şi Vâprova, 75 la număr, împărţiţi în 3 grupe. Clădirea a fost renovată, la fel ca şi Spitatul din Orhei, cu suportul Guvernului Germaniei, care a alocat un grant de circa 150 mii de euro. Din această sumă, 40 mii de euro au fost destinaţi reconstrucţiei grădiniţei. Banii au fost cheltuiţi la reparaţia acoperişului, la instalarea unui sistem de încălzire autonomă, la procurarea noului mobilier, pentru instalaţii sanitare noi etc.

Elena Soboleva, primara satului Puţintei, spune că, acum 4 ani, pe când era consilieră locală, grădiniţa era într-o stare deplorabilă. Atunci când au obţinut grantul german, au achiziţionat perdele, covoare, un televizor, mese şi scaune, un frigider. Anastasia Golban, directoarea grădiniţei, se bucură că, după renovări, fiecare copil doarme în patul său, au aşternuturi noi, au chiar şi un centru muzical şi o maşină automată de spălat.

În ceilalţi ani de proiect au modernizat cazangeria, astfel încât, pe timp de iarnă, să nu mai îngheţe. Şi au schimbat toate ferestrele şi uşa de la intrare. Elena Soboleva speră că, în anii următori, vor veni încoace şi copii din Dâşcova.

De 10 ani, Elena Cristea este dădacă la grădiniţa din Puţintei. Ea îşi aminteşte cum, la început, era nevoită să aducă apă de la fântână, spăla cu apă rece, în lipsa apei calde. “Acum avem şi apă caldă. Fiecare grupă are boilerul său. Avem apă fierbinte mereu şi e mult mai uşor”.

Concurs de proiecte

Despre microproiectul de care a beneficiat satul Puţintei, Carsten Wilms, şef-adjunct al misiunii diplomatice germane la Chişinău, spune că, la fiecare sfârşit de an, Ambasada Germaniei organizează o licitaţie a proiectelor care urmează să fie finanţate în anul următor. Fiecare învingător primeşte circa 10 mii de euro.

Pe parcursul anului, la Ambasada Germaniei primeşte câte 80-100 de cereri de proiecte, ce ajung pe masa Dorotheei Brodure, cancelar german, care face o evaluare şi o analiză minuţioasă a proiectelor, alegându-le pe cele mai actuale. Oficialul german spune că, din acest motiv, au obţinut granturi mai multe localităţi din nordul sau din sudul R. Moldova, unde populaţia se confruntă cu mai multe probleme decât la centru. În 2011, au fost acordate 10 astfel de proiecte. Şi în 2012, numărul proiectelor finanţate de germani ar putea fi acelaşi.

Cheltuieli de întreţinere cu 30% mai mici

Spitalul din Orhei este considerat un model de eficienţă energetică. Acesta deserveşte patru raioane vecine: Orhei, Şoldăneşti, Rezina şi Teleneşti, cu o populaţie totală de circa 300 de mii de locuitori. În ultimii trei ani, această instituţie a reuşit să atragă investiţii importante, inclusiv din fonduri germane pentru cooperare tehnică şi financiară.
La poarta spitalului suntem aşteptaţi de Elena Palanciuc, directoarea spitalului, Sergiu Muravschi, vicepreşedintele raionului Orhei, şi Constantin Enciu, consultant al Agenţiei de Cooperare Internaţională a Germaniei (GIZ).

Elena Palanciuc povesteşte că blocurile spitalului din Orhei sunt monumente de arhitectură, datând din 1879. “La spitalul nostru nu se fac transplanturi şi nici operaţii la inimă, însă aici tratăm anual peste 16 mii de pacienţi. Tratamentul ambulator şi la staţionarul de zi cumulează 300 mii de vizite pe an”, spune Palanciuc.

Sergiu Muravschi, vicepreşedintele raionului Orhei, spune că spitalul este singurul obiect din raion unde a fost efectuată izolarea termică exterioară. Iar pentru îmbunătăţirea condiţiilor, din bugetul raional s-au alocat 4,5 mil. de lei, alţi bani fiind obţinuţi din proiect».

Cu sprijinul proiectului «Modernizarea serviciilor publice locale în R. Moldova» al Agenţiei de Cooperare Internaţională a Germaniei (GIZ), a fost elaborat un studiu care a oferit soluţii practice de fortificare a eficienţei energetice a spitalului, în condiţiile în care 10% din bugetul anual, adică circa 4 mil. de lei, sunt necesari pentru a acoperi cheltuielile pentru gaz, electricitate şi apă.

Maternitatea, acoperită din fonduri germane

Construcţia unui nou acoperiş al maternităţii a fost posibilă datorită sprijinului Guvernului, din contul unui credit acordat de Banca Mondială şi gestionat de Fondul de Investiţii Sociale (FISM), precum şi datorită contribuţiei administraţiei raionale. Costul lucrărilor a constituit 65 mii de euro. Din Fondul de dezvoltare şi modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, au fost izolaţi termic pereţii clădirii.

FISM a mai oferit maternităţii din Orhei sprijin pentru instalarea unui sistem de colectoare solare, care produce apa caldă pentru necesităţile gravidelor şi ale nou-născuţilor. S-a calculat că, astfel, pot fi obţinute economii anuale de 35—45%, ceea ce constituie circa 90 mii de lei. Costul investiţiei e de circa 50 mii de euro. Acest proiect este finanţat din contul granturilor oferite de  Uniunea Europeană, Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare, prin Banca Germană de Stat, precum şi cu contribuţia Consiliului raional Orhei. Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei a mai oferit maternităţii din Orhei peste 100 mii de euro pentru ferestre noi şi pentru un sistem inteligent de monitorizare a consumului de energie în spital. Totodată, a fost angajat un manager energetic, care va administra acest sistem.

Constantin Enciu, consultant GIZ, spune că banii alocaţi pentru spital s-au cheltuit pentru schimbarea ferestrelor şi a uşilor externe ale maternităţii. Până la sfârşit de an, urmează să fie  instalate contoare de apă, de energie electrică şi termică în fiecare secţie a spitalului, ceea ce va permite o economie de 30% a mijloacelor financiare ale instituţiei.

Deocamdată, de un astfel de proiect nu vor putea beneficia şi alte spitale din republică.

Spital regional cu doar patru medici ginecologi

După cum spune directoarea spitalului, maternitatea de aici se situează pe primul loc în republică printre spitalele raionale după numărul de naşteri. Anual, aici se nasc circa 1500 de bebeluşi sănătoşi. Multe femei din celelalte raioane preferă să nască în ultimii anii la Orhei.

De 47 de ani, Dora Cucu este medic obstetrician la maternitatea din Orhei. Ea povesteşte că, zilnic, asistă câte 5—6 naşteri, dar s-a întâmplat să asiste şi câte 8. Cel mai mare record a fost, însă, când, în 24 de ore, a ajutat la venirea pe lume a 16 bebeluşi. “Nu e noapte să nu fiu chemată, astăzi, de exemplu, sunt de la 3 dimineaţa aici. Am avut un caz complicat”, spune ea.

Dora Cucu ne mai spune că maternitatea se confruntă cu lipsa personalului, au rămas doar 5 medici, dintre care trei ginecologi sunt deja pensionari.  “Medici noi nu vin, deoarece salariul e mic. Dacă vin, fac stagiul şi pleacă. Avem nevoie de încă patru ginecologi”, spune medicul.

Într-un salon o întâlnesc pe Svetlana. Acum trei zile, ea a născut al treilea copil, un băieţel. Îmi spune că îi plac condiţiile din maternitate, este apă caldă, s-au schimbat paturile, s-a făcut reparaţie, e altă atmosferă acum.

Cu toate acestea, directoarea spitalului, Elena Palanciuc, spune că îşi mai propune să achiziţioneze utilaje medicale performante, un aparat pentru examenul radiologic digital, dispozitive pentru secţia de reanimare şi terapie intensivă,  aparate de respiraţie artificială, aparate de anestezie, dar şi mai multe monitoare.

Carsten Wilms, şef-adjunct al misiunii diplomatice germane, a precizat că 105 mii de euro au fost deja viraţi pentru modernizarea Spitalului din Orhei.

Ambasada Germaniei alocă anual circa 80 de mii de euro pentru derularea unor proiecte sociale.  Termenul-limită pentru depunerea dosarelor în anul viitor este 31 ianuarie 2013.

Ecaterina Gaiber

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *