Calamităţile, ignorate de Fondul de Rezervă

434-piersiciFondul de rezervă al Guvernului R.Moldova, destinat cheltuielilor pentru situaţii urgente şi neprevăzute, a fost cheltuit în anul 2012 pentru premii naţionale, medalii, deplasări ale oficialilor şi despăgubiri stabilite de CEDO. În acelaşi timp, pentru înlăturarea pagubelor cauzate de calamităţi suma alocată în 2012 abia dacă ajunge la şapte procente. Experţii consideră că banii sunt cheltuiţi discreţionar, iar cetăţenii, din a căror contribuţii este creat şi Fondul de Rezervă, ar dori să cunoască dacă acest buget ar permite despăgubiri în cazul unor calamităţi naturale care le afectează neprevăzut culturile agricole, imobilele, drumurile şi alte bunuri proprii sau comune.

Fondul de Rezervă (FR) este un fond bănesc destinat cheltuielilor şi acţiunilor care apar în decursul anului, dar care nu au fost prevăzute în bugetul de stat. De exemplu, pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale, organizarea alegerilor anticipate, a referendumurilor şi pentru alte situaţii neprevăzute. În regulamentul privind utilizarea mijloacelor fondului de rezervă, sunt specificate 16 categorii de cheltuieli pentru care ar putea fi alocaţi bani din FR, anume din această cauză, experţii consideră că regulamentul este prea permisiv.

Sute de localităţi au avut de suferit în acest an în urma ploilor torenţiale. Mii de hectare de livezi, vii şi culturi agricole au fost distruse. Oameni disperaţi speră că autorităţile îi vor ajuta. Doar că, de cele mai multe ori, ajutoarele sunt simbolice, motivându-se că asemenea cheltuieli nu au fost prevăzute în buget.

434-calamitati-grafic1Ploile cu grindină au distrus livezile

În urma ploilor din această vară în raionul Căuşeni au fost afectate peste 20 de localităţi, cele mai multe pagube fiind înregistrate în satul Ursoaia. La piaţa din localitate am întâlnit mai mulţi săteni care încercau să-şi vândă produsele ciopârţite de grindină. Deşi aveau preţuri foarte mici, cumpărătorii nu se adunau.

Valeriu Rusu, locuitor din Ursoaia, avea de vânzare câteva lăzi cu mere. El spune că a investit peste 600 de mii de lei în livada de meri, piersici şi pruni care se întinde pe o suprafaţă de 11 hectare. Aceasta a fost afectată aproape în întregime. “Trebuia să fie o roadă bogată, dar acum, poate vreo cinci procente am putea să mai strângem, dar mă tem că spun prea mult. Din partea noastră am făcut totul, am stropit la vreme, am făcut tot ce-am avut de făcut, dar dacă a bătut gheaţa — deja n-avem ce face”, spune dezamăgit Valeriu Rusu.

Grindina a afectat nu doar recolta curentă, ci şi pomii, iar urmările se vor simţi şi în anii următori. Valeriu Rusu va trebui să suporte la greu consecinţele. Volumul pierderilor e mare, iar el nu are un plan anume despre modul în care îşi va reface livezile. Nici asigurarea terenurilor agricole nu pare să fie o soluţie. “N-am asigurat-o pentru că asigurarea nu-i într-un pachet. Dacă ar fi numai pentru îngheţ, la 10 hectare de livadă ar fi nevoie de vreo 25 de mii de lei. Dar dacă s-o asigur şi pentru ploaie şi pentru grindină… degeaba lucrăm, noi şi aşa degeaba lucrăm”, mai adaugă agricultorul.

434-calamitati-grafic3Devizul pierderilor, neacoperit

Ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţă, consideră că pierderile din agricultură ar trebui acoperite din fondurile ministerului specializat. “Când vorbim de compensarea pierderilor producătorilor agricoli pentru că a venit apa peste dânşii cred că nu se înscrie nicidecum în acest punct din regulamentul Fondului de Rezervă, pentru că statul prin alt fond, de subvenţionare în agricultură, are o poziţie “asigurarea la riscuri în agricultură”. Atunci când vedem doar cinci la sută din agricultori care intră în această schemă, când statul le oferă o mână de ajutor ei stau bine-merci, iar după asta, când se întâmplă ceva, vine la Guvern şi zice: “dap’ eu am pierdut tot, ia şi-mi compensează”. Nu se înscrie în regulament fiindcă aici este vorba de înlăturarea efectelor calamităţilor, dar nicidecum de plata de indemnizaţii sau de recuperare a veniturilor ratate”, precizează ministrul Veaceslav Negruţă.

Nu doar roadele au fost distruse de ploile cu grindină. În raionul Criuleni, în satele Coşerniţa şi Oniţcani, în urma ploilor au fost distruse şi drumurile. Pentru reparaţia acestora este nevoie de milioane de lei, iar aşa cum autorităţile locale nu au bugete autonome şi nici venituri suplimentare, primarii au cerut ajutorul autorităţilor centrale.

“Am făcut devizul de cheltuieli şi pagubele la drumuri au ajuns la un milion şi două sute de mii de lei. Ne-am adresat la Ministerul Finanţelor, Guvern, Consiliul raional Criuleni. Cu părere de rău, nu primim niciun ajutor de la nimeni. Ne-au promis Ministerul Transporturilor că ne vor repara 100 de metri de şosea la intrarea în sat, dar ce înseamnă 100 de metri pentru un sat cu 5 km deteriorat”, spune primarul satului Coşerniţa, Fiodor Tipa.

434-calamitati-grafic2-1

 

“Lucrăm după bani”

Ca urmare a amplasării fizico-geografice, R.Moldova este frecvent expusă căderilor de grindină. Uneori acestea produc situaţii catastrofale. Deşi avem un sistem antigrindină, acesta nu acoperă decât 40% din teritoriul republicii. Protecţia sută la sută nu poate fi asigurată nici măcar pe teritoriul aflat sub protecţie antigrindină, şi asta pentru că în prezent punctele rachetare nu sunt asigurate nici măcar la minimul necesar, spune Ion Garaba, şeful serviciului antigrindină.

“Suma financiară în mărime de 74 milioane de lei ne permite ca să fim înzestraţi la nivelul de 60% a minimului tehnologic. În situaţia când finanţarea se face pe principiul “finanţăm cât putem”, evident că nici serviciul nu poate să propună o eficacitate maximă. Lucrăm după bani. Dacă pentru anul viitor n-o să fim finanţaţi la suma minimă de 100 milioane de lei, iarăşi am putea să ne pomenim ca în anul curent: la mijlocul sezonului de protecţie numărul rachetelor să fie epuizat, şi atunci se produc afectări de grindină de proporţii. Şi apare întrebarea principală: care a fost sensul să consumăm suma anterioară alocată din bugetul de stat?” adaugă Garaba.

“Care este rolul acestui Fond de Rezervă?”

“Înlăturarea efectelor calamităţilor naturale şi avariilor” este prima categorie de cheltuieli ce ar putea fi finanţată din Fondul de Rezervă al statului. Însă, potrivit unui raport lansat de curând de Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT, doar şapte procente din acest fond au fost alocate în anul 2012 în direcţia respectivă.

“Care este rolul acestui Fond de Rezervă, noi acoperim din el cheltuieli legate de calamităţi şi alte chestii sau acoperim servicii legate de transport, servicii protocolare, premieri, medalii şi aşa mai departe?”, se întreabă Vitalie Ioviţă, unul dintre autorii studiului.

Raportul ADEPT mai arată că cea mai mare pondere a cheltuielilor din Fondul de Rezervă în anul 2012 au avut-o “Premiile naţionale şi decernările”, circa 35 la sută, iar cheltuielile la categoria “Calamităţi, avarii” s-au redus de trei ori în comparaţie cu anul 2010, ajungând la şapte procente. Experţii consideră că aceste activităţi puteau fi prognozate şi incluse în bugetele instituţiilor responsabile.

Economista Tatiana Savva crede că banii din Fondul de Rezervă sunt utilizaţi discreţionar. “Legea actuală privind utilizarea Fondului de Rezervă permite aceste categorii de cheltuieli, dar asta nu înseamnă neapărat că este corect, normal şi corespunde bunelor practici internaţionale. Este o tradiţie proastă de a utiliza prea discreţionar acest fond, pentru că la origini Fondul de Rezervă era destinat depăşirii unor situaţii cu adevărat excepţionale, sau pentru finanţarea unor acţiuni noi, pe care guvernul nu le-a putut prevedea în bugetul naţional”, mai adaugă aceasta.

În urma analizei, s-a constatat că mai mult de jumătate din hotărârile de Guvern aprobate pe parcursul anului 2012 privind alocarea mijloacelor din Fondul de Rezervă nu au fost incluse pe agenda şedinţelor de Guvern.

Experţii au constatat că actualul regulament privind utilizarea mijloacelor Fondului de Rezervă este prea permisiv şi aproape orice cheltuială ar putea fi justificată. În acest sens, este nevoie de o îngustare a categoriilor specificate şi un control mai riguros din partea societăţii civile privind modul în care sunt cheltuiţi aceşti bani.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *