„Ca să iți poți revendica drepturile, trebuie să fii activ, să le spui celor din jur că tu exiști, vrei să fii parte a societății și vrei să te miști liber prin oraș”

Vitalii Slipcenco din Tiraspol, prin activismul său civic, transformă mediul în care trăiește în unul accesibil persoanelor cu dizabilități

De mai bine de doi ani, la Tiraspol, sunt instalate tot mai multe rampe de acces care permit persoanelor cu dizabilități, părinților cu cărucioare, dar și altor persoane, să se deplaseze fără impedimente prin oraș sau să intre în diverse edificii. Și asta pentru că oamenii devin conștienți de dreptul lor la un mediu accesibil și îl revendică, reușind să se facă auziți.

Vitalii Slipcenco este unul dintre activiștii civici care promovează accesibilitatea spațiilor publice. De mai bine de 20 de ani, Vitalii se deplasează într-un scaun cu rotile. A rămas imobilizat după o săritură nereușită în râul Nistru, care i-a afectat coloana vertebrală. Avea 18 ani. Pe atunci, s-a resemnat și a devenit izolat. Își petrecea verile la vila familiei sale, iar iernile – în limitele apartamentului în care locuia. Evita orice interacțiune cu oamenii, iar deplasarea în scaunul cu rotile îi producea jenă. Asta până într-o zi, când a văzut lumea cu alți ochi: „A fost nevoie să treacă o perioadă lungă până să conștientizez că dizabilitatea pe care o am nu mă împiedică să duc un mod de viață activ. După mai multe veri petrecute în cort la vilă, am făcut cunoștință cu niște băieți cu dizabilități locomotorii, care frecventau clubul de tenis din localitate. Aveau un mod de viață sănătos, făceau sport și erau, într-o oarecare măsură, parte a societății. Încet, încet mi-am dorit să fiu ca și ei”.

Vitalii a început a frecventa același club de tenis cu noii săi prieteni, a participat la competiții locale și regionale, socializând tot mai mult: „Am cunoscut oameni care promovau drepturile omului. Am început să particip la evenimente publice, să interacționez cu persoane de răspundere”.

Toate astea au culminat cu implicarea sa directă în procesul de luare a deciziilor care îl privesc: „Am intrat la facultate și am devenit activ civic. M-am făcut remarcat și astăzi sunt membru al comisiei orășenești de dare în exploatare a construcțiilor noi din Tiraspol. Dacă mi-ar fi spus cineva, acum șapte ani, că voi ajunge la o asemenea performanță, nu l-aș fi crezut”, povestește Vitalii Slipcenco.

În calitatea sa de membru al acestei comisii, Vitalii are grijă ca toate clădirile noi construite în oraș să fie accesibile persoanelor cu dizabilități. La inițiativa lui, mai multe edificii de importantă socială au fost dotate cu rampe de acces. Printre acestea – policlinica orășenească, Teatrul Dramatic și Galeria de Artă din Tiraspol.

„Grație rampei de acces, instalate la intrarea în Galeria de Artă, pentru prima dată în ultimii ani am putut intra și vedea o expoziție”, ne-a spus Dumitru Ceceli, prietenul lui Vitalii, și el utilizator de scaun cu rotile. „Din cauza dizabilității pe care o am, timp de patru ani nu am putut ieși din casă. Dar vreau să ies și să fiu parte activă a societății. Nu sunt atât de bătrân încât să stau toată ziua țintit în televizor. La inițiativa lui Vitalii, secția de votare din preajma casei mele a fost dotată cu rampă de acces. De acum încolo nu voi fi nevoit să chem urna mobilă acasă, dar voi merge la vot, ca toți ceilalți”, a adăugat Dumitru Ceceli.

Pe lângă poziția pe care o are în comitetul orășenesc, Vitalii este membru activ al Platformei pentru dezvoltare durabilă (comunitară) din care fac parte mai multe asociații de pe ambele maluri ale Nistrului, care promovează drepturile omului. Platforma a fost creată cu sprijinul Organizației Națiunilor Unite și al Suediei.

În calitatea sa de membru al Platformei pentru dezvoltare durabilă (comunitară), Vitalii a participat la un șir de instruiri organizate de ONU, aflând mai multe despre drepturile sale și cum pot să le promoveze. Cu sprijinul ONU și Suediei, a mers într-o vizită de studiu în Suedia: „La revenire, am făcut prezentări la întâlnirile cu persoanele responsabile la nivel local și le-am vorbit despre experiența țărilor europene. Am reușit să contribui la îmbunătățirea regulilor și normelor de construcție a drumurilor. Acum drumarii sunt obligați să țină cont de ele, atunci când repară drumurile și trotuarele în oraș”, adaugă Vitalii.

Vitalii spune că nu este deloc simplu să promovezi un mediu accesibil persoanelor cu dizabilități în Tiraspol. Unele clădiri nu pot fi adaptate din cauza modului în care au fost construite. Altele necesită investiții financiare semnificative, care, deocamdată, nu sunt disponibile. Ceea ce este cu adevărat important însă este ca oamenii să conștientizeze dreptul pe care îl au și să și-l revendice, susține el.

„Nu poți lupta pentru drepturile tale, dacă nu ieși din casă. Ca să iți poți revendica drepturile, trebuie să fii activ, să le spui celor din jurul tău că tu exiști, vrei să fii parte a societății și vrei să te miști liber prin oraș”, adaugă Vitalii Slipcenco.

Peste 180 de mii de persoane cu dizabilități, inclusiv 11 mii de copii

La 3 decembrie, la nivel mondial, este marcată Ziua Internațională a persoanelor cu dizabilități. Aceasta zi își propune sensibilizarea populației în ceea ce privește problemele cu care se confruntă persoanele cu dizabilități și susținerea drepturilor acestora. Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS) din anul 2018 în R. Moldova sunt peste 180 mii de persoane cu dizabilități, inclusiv 11,7 mii copii cu vârsta de până la 17 ani.

Potrivit datelor oferite de BNS, ponderea bărbaţilor în structura persoanelor cu dizabilităţi este mai mare decât a femeilor şi constituie 51,5%. La 10 mii bărbaţi revin în medie 710 bărbaţi cu dizabilităţi, comparativ cu 608 femei cu dizabilităţi la 10 mii de populație feminină. În numărul total al pensionarilor cu dizabilităţi, predomină persoanele care au 55-64 de ani – 43,1% şi 30-54 de ani – 33,9%. Se constată că, în proporţie de 96,4%, dizabilitatea a survenit în urma unei boli obişnuite şi, în circa 2% din cazuri, pe motiv de boală profesională şi accidente de muncă. Aproape fiecare al 10-lea pensionar are o dizabilitate severă.

Majoritatea adulților recunoscuți cu dizabilitate pentru prima dată sunt în vârstă aptă de muncă

Circa 91% din persoanele cu dizabilitate primară sunt în vârstă aptă de muncă, iar circa 62% dintre acestea sunt din mediul rural. Rata dizabilităţii primare, în cazul persoanelor în vârstă aptă de muncă, a înregistrat tendinţe de scădere în ultimii ani. În 2018, la 10 mii locuitori în vârstă aptă de muncă reveneau 48 de persoane cu dizabilitate primară.

Conform gradului de dizabilitate, 17,8% sunt persoane cu dizabilitate severă (gradul I), 47,7% cu dizabilitate accentuată (gradul II) şi 34,5% cu dizabilitate medie (gradul III). Totodată, femeile în structura persoanelor cu grad sever de dizabilitate constituie 36,3%, din persoanele cu dizabilitate accentuată. Comparativ cu anii precedenți, ponderea persoanelor cu dizabilitate severă și accentuată a scăzut, dar a crescut în cazul persoanelor cu dizabilitate medie.

În instituțiile de învățământ general au fost integrați 7990 copii cu cerințe educaționale speciale și 1570 copii cu dizabilități, numărul cărora s-a diminuat cu 2,8% comparativ cu anul de studii 2017/18. Mai mult de o treime dintre elevii cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, cuprinși în învățământul general, sunt fete, ponderea lor micșorându-se pe parcursul ultimilor 5 ani cu 2,9%.

Conform „Studiului privind percepțiile și atitudinile față de persoanele în etate”, realizat în 2018, persoanele cu dizabilități se regăsesc printre primele 3 categorii de populație cel mai des discriminate în R. Moldova, acest lucru fiind confirmat de către 41% dintre participanții la studiu.

Totodată, distanța socială față de această categorie de persoane, deși a scăzut comparativ cu anul 2015, rămâne totuși una regretabil de mare. Astfel, conform studiului, persoanele cu dizabilități fizice ar fi acceptate de populația generală până la nivel de prieten, dar nu și de membru al familiei, iar persoanele cu dizabilități intelectuale – până la nivel de coleg de muncă și nu mai mult.

Numai în 2019, Consiliul pentru egalitate a emis 9 decizii de constatare a discriminării pe criteriu de dizabilitate. De cele mai dese ori este invocată fapta de discriminare în domenii precum acces la servicii și bunuri disponibile publicului, în câmpul muncii și educație.

Ludmila BOGHEANU / PNUD Moldova