Bunicii, măsuraţi în bani

Sunt bătrâni împovăraţi şi foarte singuri. Poartă haine de la second hand şi mobile Nokia. Ştiu gustul sărăciei, dar şi pe cel al ciocolatei Ferre. Nu o duc prea bine nici cu banii, nici cu sănătatea, nici cu atitudinea societăţii. Dar nu îşi pun întrebări, căci nu e timp de retorici.
E generaţia de bunici rămasă singură acasă cu nepoţii migraţiei. Sunt mulţi, blajini, săritori la nevoie. Le pasă şi se dedică ori de câte ori li se cere şi oricând simt că e nevoie. Numai că nimeni nu le-a recunoscut meritele în glas. Un dialog despre bunici, despre valoarea şi înţelepciunea lor, despre problemele severe ale populaţiei R. Moldova, realizat cu Eppu Mikkonen-Jeanneret, Reprezentant regional al Help Age International.

— Cum V-au părut bătrânii din R. Moldova în comparaţie cu cei din statele europene?

— În Moldova am învăţat un proverb, care m-a impresionat foarte mult: “Cine nu are bătrâni, să şi-i cumpere”. Acest proverb mi-a stat tot timpul în gând, cât m-am aflat în ţara dvs. Cred că exprimă cu adevărat valoarea, importanţa şi sensul bunicilor de aici, şi nu numai. Oamenii în vârstă sunt oameni cu experienţă, cunoştinţe, abilităţi, care pot fi incluşi în activităţile societăţii. Moldova e, de fapt, foarte norocoasă să aibă o generaţie de oameni în vârstă foarte educaţi.

— Aţi vizitat satele Moldovei, inclusiv cele din Transnistria. Cum sunt ţăranii de la noi?

— Am fost surprinsă să descopăr oameni foarte deschişi şi prietenoşi. Cei din sate sunt atât de ospitalieri! Au atâta energie, au capacitatea să se implice – şi asta este foarte important. Această energie trebuie folosită. Ei fac atât de multe, dar efortul lor trebuie apreciat, oamenii trebuie promovaţi. Pe lângă toate – fac o muncă enormă de voluntariat, ajutându-şi copiii şi nepoţii cu tot ce le stă în puteri.

— Ţările afectate de migraţie acordă un alt statut oamenilor în vârstă. Pe umerii acestora cade o povară enormă. Este aceasta evaluată în programe şi date statistice?

— Mă tem că nu. Mai ales în contextul migrării părinţilor tineri, care îşi lasă acasă copiii cu bunicii. E de remarcat că actualmente în lume oamenii trăiesc mai mult, chiar şi în Moldova durata de viaţă este în creştere. Totodată, din cauze economice, sute de mii de tineri au fost nevoiţi să plece. În acest context, bunicii sunt foarte importanţi pentru familiile migranţilor. Sunt norocoase acele tinere familii care, în drum spre alte ţări, au avut în preajmă bunici tineri şi energici, cărora să le încredinţeze copiii. Generaţia mai în vârstă din Moldova este responsabilă, educată, şi e nevoie să i se ofere oportunităţi. Pentru bunici nu e uşor, au şi ei nevoie de sprijin, dar dacă sunt susţinuţi, sunt cu adevărat puternici. Pentru statele cu un nivel înalt de migraţie, bunicii sunt o valoare adevărată.

— Statele europene au această tradiţie a bunicilor – de principalii “străjeri” ai nepoţilor?

— S-ar putea ca bunicii din unele state europene să fie puţin mai liberi, într-un sens. Aduc un exemplu. Anul trecut, în Marea Britanie a fost calculată contribuţia bunicilor, măsurată în bani. Au fost numărate orele, zilele, nopţile dedicate nepoţilor sau copiilor pentru creşterea nepoţilor. Aceste ore de muncă au ajuns la suma totală de 3 miliarde de lire sterline pe an. Deşi aceşti bani nu pot fi văzuţi şi sunt cumva imperceptibili, ajutorul acordat de bunicii britanici nepoţilor lor este, totuşi, substanţial. E o investiţie enormă de timp, forţe, energie pentru fiinţele dragi. Aşa, familiile tinere au economisit pentru bone, îngrijitori, educatori. Vreau să remarc, totuşi, că valoarea acestui ajutor în ţări ca Moldova este şi mai mare.

— Între timp, mulţi bunici europeni beneficiază de ajutorul tinerilor din Moldova…

— Din păcate, migraţia afectează starea populaţiei. Italia, acum câţiva ani, a fost foarte afectată de depopulare. Mai ales că italienii trăiesc mai mult, sunt mai sănătoşi. Migraţia spre Italia a balanţat cumva situaţia. E o dilemă cu tinerii care au emigrat, dar problema are două faţete. Pe de o parte, oamenii care părăsesc Moldova nu lucrează aici şi nu contribuie la sistemul de asigurări sociale, nu plătesc taxe, nu îşi educă copiii. Pe de altă parte, de acolo, ei contribuie enorm la susţinerea economică a familiilor, care au mare nevoie de ajutor financiar.

— După această misiune de informare în Moldova, care sunt sugestiile pentru autorităţile de la noi?

— Un set de sugestii şi de idei pentru revederea politicilor demografice vor fi făcute după evaluarea deplină a situaţiei. Totuşi, la această etapă, ar trebui apreciat faptul că cetăţenii R. Moldova, după împlinirea vârstei de 65 de ani, nu sunt de ignorat, fiind încă plini de forţe, de idei, de cunoştinţe, pe care ar putea să le aplice, să le împărtăşească cu alţii, ei pot fi implicaţi în diverse proiecte pentru a acorda şi a primi suport. Oamenii nu mai pot fi consideraţi bătrâni la 60 de ani, iar felul în care tratează generaţiile medii pe cele mai în vârstă în prezent se va răsfrânge asupra modului în care tinerii de azi vor fi trataţi la vârsta senectuţii. Totul e legat, e interdependent, de aceea, oamenii, inclusiv cei mai în vârstă, trebuie consideraţi o valoare şi trataţi în aşa mod ca să-şi ofere şi altora energia şi înţelepciunea. Din persoane sărace şi neputincioase, trebuie să le transformăm în persoane puternice şi asigurate. Rolul mass-media este foarte important în acest proces, deoarece, de multe ori, anume presa preferă astfel de imagini ale bătrânilor şi creează stereotipuri legate de slăbiciunea lor.

Interviu de A.R.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *