Bumacov: Fără o imagine bună a ţării nu ne vom putea exporta produsele
Anul agricol 2012 se anunţă a fi complicat, dar securitatea alimentară a R. Moldova va fi asigurată; în prezent nimeni nu răspunde de siguranţa produselor alimentare; aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan ar însemna excluderea negocierelor cu UE; nu mai avem pământ disponibil, iar suprafeţe mari sunt cumpărate de străini; imaginea „ţăranului cu sapa” ne dă peste cap exporturile. Sunt declaraţiile ministrului Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA), Vasile Bumacov, făcute în cadrul unui Club de Presă.
DESPRE…
…recolta din 2012
Dacă în 2011 recolta de grâu a acoperit necesităţile de consum intern, iar 200 de mii de tone au putut fi exportate, în anul curent, potrivit ministrului, lipsa de precipitaţii în luna august şi în toamnă a afectat două treimi din suprafeţele cu rapiţă şi o treime din cele cu grâu şi orz. Culturile au fost afectate şi de îngheţuri, iar pierderile generale vor fi evaluate doar după îmbunătăţirea stării vremii.
Cantitatea modestă de grâu care urmează a fi recoltată anul curent este nu doar insuficientă pentru a putea fi şi exportată, dar nu acoperă nici consumul intern. „Este clar că nu vom avea grâu pentru export în 2012. Aşteptăm să recoltăm 240 mii de tone de grâu alimentar, ceea ce nu este suficient. Pentru a acoperi consumul intern avem nevoie de 340 mii de tone”, spune Bumacov.
Totodată, ministrul s-a arătat convins că securitatea alimentară a ţării va fi asigurată, iar cantitatea de grâu pentru consumul intern va fi suplinită cu 50 mii de tone de grâu din rezerva de stat, plus alte 10 mii de tone care urmează a fi procurate la sfârşitul lunii curente. Încă 40 mii de tone MAIA speră să le procure de la producătorii agricoli autohtoni. „Foarte mulţi agricultori nu vând grâul, aşteaptă un preţ mai bun. Care au de întors credite, îl vând, acei care nu au de rambursat credite, aşteaptă”, a precizat Bumacov.
Ministrul a accentuat că securitatea alimentară a ţării nu depinde numai de cât grâu s-a recoltat. „Am putea creşte legume şi fructe, care sunt produse de valoare înaltă, iar din veniturile obţinute din vânzarea acestora să cumpărăm grâu”, spune Bumacov.
…siguranţa alimentelor
Crearea Agenţiei pentru siguranţa alimentelor, prognozată de MAIA până la sfârşitul anului trecut, a devenit subiect controversat în Guvern şi Parlament. Deocamdată, proiectul a fost avizat doar în ministere şi Guvern, urmând să treacă şi prin Parlament. „Lobby-ul pe care trebuie să-l facem pentru a trece proiectul este groaznic. Dar aceasta e una din condiţiile donatorilor externi, dacă nu creăm agenţia – nu vom primi niciun suport”, a precizat Bumacov.
În prezent de siguranţa alimentelor sunt responsabile două direcţii ale MAIA, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Economiei. Acest fapt, în viziunea ministrului, vorbeşte despre birocraţia sistemului, iar în final „nimeni nu răspunde de nimic”. Ideea de bază a agenţiei, spune Bumacov, este să consolideze toate instituţiile care se ocupă de monitorizarea siguranţei alimentare.
„Acum ţăranul e pus în situaţia să plătească şi aici, şi acolo, şi încă în altă parte. Dar, de facto, responsabil de siguranţa alimentelor este doar Ministerul Agriculturii. Nu poţi răspunde, spre exemplu, de calitatea cărnii pe raft, dacă nu ştii ce-a mâncat animalul, cu ce-a fost vaccinat, cu ce-a fost stropită plantaţia etc. Se începe totul de acolo, din agricultură. Trebuie să fie sistemul de trasabilitate şi atunci cineva va purta responsabilitate”, a punctat Bumacov.
…Uniunea Vamală vs. UE
Opinia experţilor că liberalizarea comerţului cu UE ar putea afecta comerţul intern este apreciată de Bumacov drept o aşa-zisă „lege a struţului. Bagi capul în nisip şi nu se rezolvă nimic. Cu cât îţi este mai tare frică de concurenţă, cu atât e mai rău. Oricum trebuie să fii competitiv şi să faci faţă pieţei”.
În contextul dezvoltării comerţului extern, ministrul consideră că alternativa aderării la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan trebuie exclusă din start. „Ori vorbim cu UE, ori cu Federaţia Rusă. Dacă am devenit membri în Uniunea Vamală, am terminat discuţiile cu UE. Eu personal la Bruxelles am auzit acest lucru, când am negociat acordul de asociere”.
Potrivit lui Bumacov, poziţia categorică a UE în acest sens se explică prin incompatibilitatea standardelor UE privind calitatea produselor importate cu calitatea mărfurilor dubioase, în mare parte fabricate în China, care ajung din spaţiul CSI pe piaţa internă a R. Moldova prin contrabandă.
…înstrăinarea pământului
Potrivit ministrului, în prezent pământul este cea mai bună investiţie, iar pericolul ca acesta, în proporţii mari, să ajungă pe mâna investitorilor străini este destul de real. „Noi nu dorim ca pământul din R. Moldova să fie vândut la străini. Când producătorii autohtoni sunt astăzi întrt-o situaţie financiară dificilă, o singură companie străină investitoare ne poate cumpăra tot pământul. Cu toate acestea, cetăţenii noştri fac multe şiretlicuri şi mulţi străini au cumpărat deja pământ în R. Moldova. El este înregistrat după cetăţeni moldoveni, dar, de fapt, aparţine deja unor străini”, a precizat Bumacov.
Totodată, ministrul a menţionat că nu este împotrivă atunci când pământul este cumpărat în proporţii mari de oamenii de bună-credinţă, dar aceste cazuri, potrivit lui Bumacov, sunt destul de rare. „Dacă acest pământ va fi lucrat eficient, va aduce plusvaloare şi va crea locuri de muncă, nu este nicio problemă. Noi ne temem mai mult de ceilalţi care vin şi cumpără pământul, îl ţin pârloagă, noi nu avem unde munci, iar ei aşteaptă momentul potrivit pentru a-l vinde mai scump. Atunci când vom semna Acordul de asociere cu UE, preţul pământului va creşte de 3 ori, iar când vom deveni candidaţi la aderare, se va mai scumpi de vreo 5 ori. Şi dacă vă pare că avem tare mult pământ, încercaţi să cumpăraţi şi o să vedeţi cât pământ ne-a mai rămas”, a declarat ministrul.
În prezent, preţul pământului variază de la 6 mii de lei per hectar până la 200 mii de lei, valoarea fiind cu atât mai mare cu cât localizarea suprafeţelor de teren este mai aproape de capitală.
… „ţăranul cu sapa”
„Moldova nu are deocamdată altceva mai bun decât agricultura”, susţine Bumacov. În viziunea ministrului, un indicator obiectiv în acest sens sunt brandurile prin care R. Moldova a devenit cunoscută peste hotare: Cricova, Purcari, Bucuria, Aroma şi altele. De asemenea, şi factorul cantitativ, cele aroape 50 la sută din exporturile moldoveneşti reprezentate prin produse agroalimentare. Potrivit ministrului, aceasta demonstrează că „suntem competitivi, şi nu la sapă de lemn”.
Totodată, imaginea „ţăranului cu sapa” încă persistă, întrucât în R. Moldova mai există două agriculturi, consideră Bumacov. Una este o agricultură competitivă, cu tehnică şi echipamente performante, comparabile cu cele din ţările occidentale, şi alta – o agricultură în care solul se lucrează cu sapa. „Ne-am deprins cu apucătura asta a noastră: Hai lasă, ăi, că şi tatăl meu a prăşit, şi mama. Voi prăşi şi eu. Asta e o problemă şi trebuie s-o depăşim, să ne modernizăm, să mecanizăm”.
Procesul de selectare a producătorilor agricoli este îndelungat şi anevoios pentru că nu există o continuitate în reformarea agriculturii, consideră ministrul. „Pentru aceasta trebuie să promovăm politici, insistând pe ele mulţi ani la rând. Chiar dacă am admite că ne vor ajuta toţi donatorii, nu este posibil să schimbi lucrurile în doi-trei ani. Dacă nu vom face o imagine bună ţării, nu vom putea exporta produsele, oricât de bune ar fi”, a punctat Bumacov.
Denis ZAVOROTNÎI
