Bolnavi fără doctori
Coridoarele spitalelor şi centrele medicilor de familie din R. Moldova sunt aglomerate. Oamenii, cu diferite probleme, mai grave sau mai puţin grave, sunt nevoiţi să aştepte ore în şir în faţa cabinetelor pentru a putea fi examinaţi. Soluţii sunt puţine, pentru că un număr impunător de medici şi asistenţi medicali şi-au părăsit posturile, plecând la muncă în străinătate. Unii muncesc conform specialităţii, alţii s-au reprofilat. Mai nou, există numeroase firme care organizează plecarea lucrătorilor medicali la muncă în străinătate.
360 de sate fără asistenţă medicală
În prezent, în peste 360 de sate din R. Moldova nu există cel puţin un asistent medical, oamenii rămaşi acolo fiind lăsaţi în voia sorţii. De obicei, ei sunt nevoiţi să parcurgă distanţe lungi pentru a ajunge la medicii din raioane, la o simplă consultaţie. Unii, de nevoie, au învăţat să facă singuri injecţii.
Experţii recunosc că R. Moldova se confruntă cu o criză în sistemul sănătăţii. Pe lângă criza numerică, mai există şi cea de specialişti cu un grad înalt de profesionalism.
Sute de demisii în două spitale
La Ministerul Sănătăţii aflăm că aici nu există o evidenţă a fluctuaţiei personalului medical. Am încercat să aflăm acelaşi lucru şi la câteva spitale din Chişinău. Astfel, de la Spitalul Clinic Republican, pe parcursul anilor 2007—2008, au plecat 17 medici şi 116 asistente medicale, toţi – din dorinţă proprie.
La Spitalul de Urgenţă din Chişinău, în aceeaşi perioadă, şi-au dat demisia 162 de asistenţi medicali şi 48 de medici, fiind angajaţi 43 de medici, 17 dintre ei – tineri specialişti. Potrivit administraţiei instituţiei, clinica are nevoie de personal medical cu studii medicale speciale, de asistenţi medicali şi felceri de urgenţă.
Studenţi mai mulţi, medici mai puţini
În ultimii ani, numărul studenţilor admişi în cadrul instituţiilor de învăţământ superior şi mediu de specialitate s-a majorat, ne-a informat Serviciul de presă al Ministerului Sănătăţii. Acest lucru a fost confirmat şi de Olga Cerneţchi, profesor universitar şi prorector pentru asigurarea calităţii şi integrării în învăţământ de la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. Ea ne-a informat că, din 2002 până în anul 2008, numărul candidaţilor la admitere a crescut de 2 ori. Numărul studenţilor înmatriculaţi în anul 2007-2008 de studii a fost de 884, cu 54 mai mulţi decât în anul precedent. Chiar şi aşa, rândurile din faţa cabinetelor medicilor de familie şi de la spitale este mai mare din an în an. Motivul? Majoritatea celor care absolvesc medicina preferă să plece la muncă în străinătate. La noi, salariul mediu lunar la o funcţie ocupată în instituţiile medico-sanitare publice pe 9 luni ale anului 2008 constituie 1879 lei.
Firme exportatoare de cadre medicale
Firma „Politour” activează de jumătate de an pe piaţa din R. Moldova. Victoria Sandu, directoarea acestei firme, ne-a spus că, până în prezent, au fost recrutate puţine persoane. „Pe viitor se preconizează o creştere a numărului de asistente medicale plecate în străinătate la muncă cu firma noastră” , susţine aceasta. „În următoarele luni, pot pleca 30 de persoane doar cu noi. Dosarele acestora sunt finalizate. Salariul pe care urmează să-l încaseze în Israel e de 900 USD lunar”, ne-a spus Victoria Sandu.
Pe site-ul Camerei de Licenţiere figurează peste 80 de firme care, printre altele, se ocupă şi de recrutarea cadrelor medicale şi de plasarea acestora în câmpul muncii în instituţiile medico-sanitare din străinătate.
La Ministerul Sănătăţii, Serviciul de Presă ne-a informat că această instituţie nu susţine asemenea firme şi că Ministerul este preocupat de angajarea personalului medical doar în cadrul instituţiilor medico-sanitare din R. Moldova.
«Statul ar trebui să facă mai atractivă viaţa pentru cetăţenii săi»
Vladimir Hotineanu, doctor habilitat în medicină, profesor universitar, Laureat al Premiului de Stat, Om Emerit al R. Moldova, ne-a spus că situaţia actuală a lucrătorilor medicali nu este una de invidiat. „Medicina este într-o situaţie de război, iar noi ne aflăm în spatele frontului”, crede Hotineanu, amintind că, de la începutul anilor ’90, nicio guvernare nu a pus accentul pe prioritatea sănătăţii ca politică şi că această stare de lucruri şi-a lăsat amprenta asupra sistemului de sănătate. „În consecinţă, în cea mai săracă ţară din lume şi sistemul de sănătate şchiopătează”, susţine Hotineanu.
De prin 1995-1996, exodul masiv al doctorilor din sistemul sănătăţii a devenit unul evident. Aceştia pleacă din două motive, crede Hotineanu. «În primul rând, din cauza salariului, care până la ultima redacţie a legii era cel mai mic pe economie. Şi aşa, cu două-trei mii de lei, o familie nu poate exista, iar un medic nu poate să-şi întreţină familia», argumentează acesta. Al doilea motiv este lipsa echipamentului medical performant. «Chiar dacă partidul de guvernământ a avut o idee bună de a investi un miliard de lei în sistemul medical, până la urmă, acest lucru nu s-a produs».
Potrivit lui Hotineanu, cele mai mari probleme există la sate, unde situaţia din spitale este una dezastruoasă. «Îţi este milă de acei medici, care, cu mult stoicism şi sacrificiu, îşi îndeplinesc datoria. Cu mâinile goale, pun diagnosticul, cu mâinile goale – operează bolnavii, în lipsă de medicamente – îi tratează. Sunt lucruri extraordinare, pe care cei rămaşi le fac zilnic».
Lipseşte o motivare a tinerilor de a se duce la muncă în sate, mai ales că ei sunt obişnuiţi cu mediul şi cu viaţa de la oraş.
Vladimir Hotineanu ne-a mai spus că, în circa 360 de sate din R. Moldova, lipsesc medicii, oamenii de acolo fiind lăsaţi în voia sorţii.
«Statul ar trebui să facă mai atractivă viaţa pentru cetăţenii săi. De 8 ani, însă, viaţa e atractivă doar pentru membrii PCRM», a încheiat Vladimir Hotineanu.
Spital fără chirurgi
La spitalul din orăşelul Basarabeasca este doar un singur chirurg. El munceşte non-stop. Directorul interimar al spitalului raional din Basarabeasca, Claudia Urdea, ne-a spus că într-o astfel de situaţie
s-a ajuns pentru că un chirurg a plecat în Rusia, iar altul – la o clinică privată. «Acolo au salarii mai mari», a precizat Urdea. Directorul interimar al spitalului ne-a mai declarat că, pentru a opri criza, au fost aduşi medici din spitalele din apropiere. «Aceştia lucrează în două locuri», a încheiat ea.
Situaţia este la fel şi în cazul asistentelor medicale din spitale, care muncesc într-un regim foarte solicitant şi nu reuşesc, practic, să se odihnească. După cum spun specialiştii, acest lucru provoacă surmenaj, iar surmenajul poate cauza probleme şi mai grave.
Deseori, lucrătorii medicali postează anunţuri în ziare, prin intermediul cărora îşi oferă serviciile contra cost. Asemenea modalităţi, spun aceştia, le dau o şansă în plus de supravieţuire.
Aştepţi ore în şir, doar să te înscrii la medic
La Asociaţia Medicală Teritorială «Centru» de obicei vezi rânduri mari. Oamenii spun, totuşi, că medicii, atâţi câţi sunt, lucrează bine. «Singura problemă e că stăm în rând ore în şir, pentru că sunt foarte mulţi bolnavi», ne spune Nadejda Ivanova, precizând că rândurile mari sunt la anumiţi specialişti.
Eudochia Storoja ne spune: «Sunt nevoită să stau mult timp la spital, pentru că la policlinică rândul e mare, iar dacă eşti bătrână, toţi îţi dau cu piciorul. Medicii, ca să scape mai repede, te trimit de la un specialist la altul», se plânge femeia.
Vicedirectorul Asociaţiei Medicale Teriroriale «Centru», Alexandru Barbăroşie, susţine că rândurile la anumiţi specialişti sunt cazuri singulare. «Cozile sunt o consecinţă a faptului că unii oameni vin la medic fără a fi programaţi. Suntem nevoiţi să-i primim, pentru că mulţi dintre ei acuză probleme grave», susţine Barbăroşie.
«Medicii pleacă pentru că aici nu au viitor»
Valentina Stratan, medic, în prezent deputat în Parlamentul R. Moldova, ne-a spus că situaţia în medicină este una dificilă. «Exodul medicilor este în continuă creştere, iar situţia este greu de controlat. Nu doar salariul mic este principala cauză a plecărilor masive. Lipsa de echipamente medicale performante şi şansa de a te dezvolta ca specialist sunt la fel de importante ca şi salariul. Medicii vor să vadă că au un viitor în R. Moldova, pentru a nu avea motive să plece. Au şi ei copii, şi nu pot să nu se gândească la viitorul acestora», a mai spus Stratan.
«La sate este foarte greu de lucrat, în special pentru cei care s-au obişnuit cu traiul de la oraş. Nu le pasă nici de cei 30 000 de lei, promişi de Guvern celor care vor pleca să muncească în sate. Sunt cazuri în care cei care au acceptat iniţial acest lucru şi-au dat seama că nu pot continua să lucreze acolo şi au renunţat», a încheiat Valentina Stratan.
Conform Ministerului Sănătăţii, la 1 ianuarie 2008, în sistemul de sănătate din R. Moldova activau 12 733 de medici şi 27 667 lucrători medicali şi farmacişti cu studii medii.
La sfârşitul anului trecut, în sistemul de sănătate erau vacante peste 4000 locuri de muncă. Era nevoie de 1400 de medici, 1800 de asistente medicale şi 1200 de alte tipuri de personal medical.
De asemenea, se înregistrează o accentuare a procesului de îmbătrânire. Pensionarii reprezentau 17% din numărul total de cadre medicale. Vârsta medie a personalului medical fiind de 50 de ani.
Victor Moşneag
