Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Birocraţia excesivă şi interesele locale…

Birocraţia excesivă şi interesele locale – sperietorile investitorilor străini. Cazul „Dedeman România”

Reţeaua românească de retail „Dedeman” a demarat procedura de retragere definitivă din proiectul investiţional destinat R. Moldova. Valoarea planificată a investiţiei era de 20 milioane de euro, iar numărul de locuri de muncă – peste 200. Anunţul a fost făcut pe 20 octombrie de către reprezentantul legal al SA „Piele”, care deţine terenurile pe care urma să fie construit un complex comercial de către compania Dedeman. Motivele invocate sunt „barierele administrative, birocraţia excesivă şi lipsa unei certitudini în privinţa deciziei autorităţilor locale”.

Proiectul a rămas blocat la nivelul Comisiei municipale de specialitate pentru construcţii, arhitectură şi relaţii funciare. Avocatul SA „Piele”, Andrei Bivol, a declarat pentru ZdG că, pe 17 februarie, curent, despre proiect s-a discutat ultima dată în cadrul Comisiei municipale de specialitate.

Doi consilieri liberali s-au abţinut

Proiectul nu a trecut etapa Comisiei de specialitate, deoarece din cei 11 membri ai comisiei, erau necesare voturile a 6 membri, pentru ca proiectul să fie avizat pozitiv şi să treacă la următoarea etapă, pe ordinea de zi a CMC, susţine avocatul S.A. „Piele”. „Pro” au votat doar 5 consilieri municipali. Bivol a menţionat că, în cadrul acelei şedinţe, s-a solicitat aprobarea de „proiectare”, nu de „construcţie”, iar problemele tehnice enunţate de unii consilieri nu ţineau de etapa de proiectare, urmând a fi soluţionate în perioada de construcţie. Avocatul precizează că, iniţial, arhitecţii care au examinat terenurile şi au elaborat actele tehnice au spus că nu sunt necesare niciun fel de modificări. Problemele, însă, au apărut când proiectul a ajuns în Primărie, după ce părţile agreaseră contractul.

„După doi ani de contract, reprezentanţii „Dedeman” au spus: „Domnilor, nu vă supăraţi, dar credem că nu mai are sens, nu mai avem nicio certitudine. Această experienţă arată că nu vom fi primiţi pe această piaţă”, spune reprezentantul legal al SA „Piele”. Potrivit acestuia, între timp, au fost deja cheltuiţi zeci de mii de euro pentru serviciile arhitecţilor, proiectanţilor, consultanţă juridică, cheltuielile fiind suportate de ambele părţi, în mod egal.

Consilier municipal PSRM: „Investiţia nu este blocată de către socialişti”

Alexandru Odinţov, consilier municipal PSRM, membru al comisiei municipale de specialitate pentru construcţii, arhitectură şi relaţii funciare, consideră că vinovată de blocarea proiectului este birocraţia şi corupţia din Primărie. „Personal, am participat la dezbaterile publice când au prezentat proiectul dat şi această companie, dacă activează în România, trebuie să cunoască procedura riguroasă de modificare a planului urbanistic, la fel şi avocatul, dacă este dintr-o companie locală, trebuie să cunoască procedura. La dezbaterile publice noi am prezentat toate obiecţiile şi pretenţiile noastre, care urmau să fie corectate. Ei însă nu au ţinut cont de ele şi au prezentat proiectul în aceeaşi variantă şi la şedinţa comisiei. În cadrul şedinţei am rugat să ni se prezinte calculele că acest proiect nu va afecta traficul rutier în cel mai complicat nod de transport din Chişinău – cercul din preajma Tutun CTC”, a declarat Odinţov. Consilierul PSRM consideră că dacă Primăria ar fi avut într-adevăr intenţia de a-l ajuta pe investitor, i-ar fi solicitat investitorului să facă modificările necesare în proiect.

„S-a blocat pentru că atunci am pus în discuţie cum fluidizăm traficul în acest nod de transport, or, atunci când creăm un centru comercial, riscăm să blocăm sectorul. Atunci am salutat intenţia agentului economic de a coparticipa la identificarea unei soluţii pentru fluidizarea traficului. Trebuie să se implice şi municipalitatea, Chişinău Proiect, Direcţia generală arhitectură, urbanistică şi relaţii funciare pentru a identifica soluţii. Cred că mai sunt şanse”, susţine consilierul municipal neafiliat, Ion Ştefăniţă.

Liberalii care s-au abţinut de la votarea proiectului

Edilul suspendat al Chişinăului, Dorin Chirtoacă, acuză membrii PSRM, PCRM, PPEM şi PN din CMC de retragerea proiectului investiţional al celor de la „Dedeman”. Aflat în arest la domiciliu, Chirtoacă se întreabă într-o postare pe o reţea de socializare, din 20 octombrie, cine va răspunde acum pentru pierderea investiţiei de 20 milioane de euro ce urma să fie făcută de către retailerul român. În comisia de specialitate pentru construcţii, arhitectură şi relaţii funciare sunt patru membri PL: Vadim Cojuşneanu, preşedintele comisiei, Mariana Lungu, Ion Stratulat şi Valeriu Baciu. Imaginile video ale şedinţei confirmă declaraţia avocatului SA „Piele”. Astfel, pentru avizarea pozitivă a proiectului au votat 5 membri: consilierii PL, Vadim Cojuşneanu şi Mariana Lungu, consilierul PD, Liviu Oboroc, Ghenadie Dumanschi, consilier PLDM, şi Ion Ştefăniţă, consilier neafiliat. Alţi doi consilieri PL, Valeriu Baciu şi Ion Stratulat, s-au abţinut. La acel moment, era necesar un singur vot pentru ca proiectul să fie avizat pozitiv şi să treacă spre aprobare către CMC.

I-am contactat în mod repetat pe cei doi consilieri municipali PL care s-au abţinut de la vot, însă nu am reuşit să discutăm cu ei. Ion Cebanu, consilier municipal PL, spune că nu cunoaşte motivele pentru care s-au abţinut colegii săi de partid de la vot în cadrul şedinţei comisiei de specialitate din 17 februarie şi că acest subiect nu a fost discutat în cadrul partidului. „Dacă era în şedinţa CMC – proiectul se aproba, fracţiunea noastră vota pentru”, a declarat Cebanu.

Ceilalţi consilieri care au votat împotriva proiectului sunt socialistul Alexandr Odinţov şi comunistul Vasile Chirtoca. Deşi comisia are 11 membri, la şedinţă, conform imaginilor video, au fost prezenţi doar 9 consilieri. Au fost absenţi socialiştii Ion Ceban şi Svetlana Popa.

Reacţia PL după ce doi consilieri municipali PL s-au abţinut

După ce ZdG a scris în ediţia electronică despre faptul că proiectul Companiei „Dedeman” s-a blocat inclusiv cu „sprijinul” a doi consilieri liberali, care s-au abţinut de la vot, fapt observat în imaginile video ale şedinţei comisiei de specialitate, PL a venit cu o reacţie, anunţând că fracţiunea liberală „va cere convocarea şedinţei extraordinare a CMC cu o singură chestiune pe ordinea de zi, cea de modificare a Planului Urbanistic Zonal, pentru a permite Companiei „Dedeman” să proiecteze şi să investească în Chişinău”. Solicitarea urma să fie făcută luni, 23 octombrie, la prima oră, se anunţa în comunicat. „Suntem încă în proces de colectare a semnăturilor. Vom cere convocarea şedinţei pentru ziua de 31 octombrie”, a declarat Ion Cebanu, consilier municipal PL.

Deşi în comunicat PL a numit informaţiile publicate de ZdG „speculaţii”, Ion Cebanu a confirmat că articolul nu conţine informaţii eronate, punctând însă că proiectul „Dedeman” ar fi putut ajunge pe ordinea de zi a CMC şi fără avizarea pozitivă a comisiei de specialitate, fără a explica de ce nu a fost făcut acest lucru.

Şansele ca „Dedeman” să-şi reia intenţia de a investi

Întrebat care sunt şansele ca „Dedeman” să-şi reia intenţia de a investi în R. Moldova, Andrei Bivol, avocatul SA „Piele”, a declarat: „Posibilităţi juridice de a continua tranzacţia există, însă doar ei au dreptul să decidă. Salut intenţia PL – mai bine mai târziu decât nicicând, dar nu pot da garanţii sută la sută că proiectul va fi reluat”, a declarat avocatul.

Pe de altă parte, Andrian Candu, preşedintele Parlamentului, a promis, în cadrul unei emisiuni de la TVC 21, că autorităţile vor acorda sprijin politic investitorilor străini, încercând să-i convingă pe aceştia să revină la intenţia de a investi în R. Moldova. Anterior, şi premierul Pavel Filip a promis că va încerca să restabilească relaţiile cu reprezentanţii „Dedeman”. „Bănuiesc că în privinţa „Dedeman” , ca şi în cazul „Kaufland”, există un anumit lobby din partea mediului de afaceri local ca să-i ţină departe, deoarece concurenţa îi sperie”, a menţionat Candu, la TVC 21.

Ţinând cont de faptul că în cadrul Primăriei Chişinău, în funcţia de şefă a Direcţiei Management Financiar activează Eugenia Ciumac, iar rudele ei gestionează compania „Supraten”, unul din liderii de piaţă din R. Moldova care comercializează materiale de construcţie, au existat voci care au făcut o legătură între problemele companiei „Dedeman” şi reticenţa cu care au privit acest proiect unii reprezentanţi ai Primăriei şi unii consilieri liberali. Solicitată de ZdG, Eugenia Ciumac a respins însă „categoric” orice legătură cu acest caz. „Nu am nicio legătură. Sora mea nici nu ştiu dacă are ceva acţiuni la Supraten. Acolo au fost multe schimbări. Eu am înţelesc că proiectul l-au blocat socialiştii, dar eu cu ei chiar nu am nicio legătură. Şi doi liberali s-au abţinut? Nu ştiu. Eu tot timpul am fost pentru adevăr şi dreptate. Eu nu am legat la primărie prietenii nici cu unii, nici cu alţii. Vă spun cu mâna pe inimă”, ne-a zis Ciumac.

„Dedeman” este cea mai mare companie de retail cu materiale de construcţii şi pentru amenajări interioare din România şi are peste zece mii de angajaţi. Compania şi-a anunţat intenţia de a veni pe piaţa R. Moldova în 2014, iar exact peste un an, în august 2015, a încheiat un contract cu SA „Piele”, în scopul construirii unui complex comercial pe terenurile deţinute de aceasta.