Bazinele acvatice: risc de înec şi boli transmisibile

În R. Moldova sunt 4300 de bazine acvatice şi doar 19 au staţii de salvare. Zece dintre acestea sunt la Chişinău. Potrivit scafandrierilor, staţiile de salvare sunt de patru categorii: I, II, III şi IV. La staţiile de categoriile I şi II trebuie sa fie câte 4 salvamari, iar la cele de categoriile III şi IV – câte doi. Staţia centrală se află la lacul „Valea Morilor”. De aici sunt monitorizate toate staţiile din municipiu.

Un tablou sumbru

Numărul înecurilor, de la an la an, este în creştere, acest fapt este confirmat şi de ofiţerul de presă al Departamentului Situaţii Excepţionale, Diana Ţurcanu. Astfel, dacă în 2008 s-au înecat 67 de persoane, cu un an mai târziu numărul acestora a crescut până la 74, iar în 2010 numărul celor care au fost înghiţiţi de ape aproape că s-a dublat, ajungând la 124. „În 2011, s-a  observat o reducere considerabilă. Numărul celor înecaţi s-a redus până la 63. În 2012, de la începutul sezonului estival, s-au înregistrat 89 de înecuri, în 12 cazuri fiind vorba de minori. Pe plaje, cel mai des întâlnim copii care nu au atins vârsta de 18 ani fără supravegherea unui adult, acest lucru fiind de temut, deoarece reprezintă primul risc de înec. De multe ori se fac auzite şi avertismente care răsună pe întreaga plajă, însă asta nu îi sperie să meargă mai departe cu ce şi-au propus, să înoate după geamanduri”, spune Diana Ţurcanu.

Ce meserii de bază ascund salvamarii

Majoritatea salvamarilor au alte profesii decât cea de salvamar. Printre aceştia sunt scafandrieri, lucrători medicali, motorişti, marinari salvamari. Printre salvamarii care monitorizează plajele din municipiu am întâlnit şi oameni cu studii superioare. Alexandru Bolbocean a făcut Facultatea de educaţie fizică şi sport la Universitatea „Ion Creangă”. După ce a absolvit, a fost profesor de sport, insă, cu trecerea timpului, nu a mai putut munci în pedagogie. Alexandru mergea deseori la scăldat cu amicii, îi plăcea la nebunie să înoate. „În timpul ieşirilor cu prietenii, ne-a spus el, am salvat doi oameni de la înec, iar acest fapt m-a încurajat foarte mult”. Nu a stat mult pe gânduri şi, fiind susţinut de prietenii săi din breaslă, a făcut cursuri de salvamar şi s-a angajat la una dintre staţiile de salvare pe apă din municipiu. Este nespus de fericit că poate salva vieţi, că le mai poate da oamenilor o şansă să trăiască. „Anul acesta, de la inceputul sezonului estival, am salvat 5 oameni de la înec şi sunt mândru de acest lucru”, spune Alexandru. Cei salvaţi, însă, nu s-au întors să-i mulţumească. Salvamarul nu s-a întristat prea mult. Pentru că nu există o mulţumire mai mare decât să-i vadă pe oameni salvaţi. Când vine vorba despre salarii, nimeni nu este dispus să vorbească, deoarece acestea sunt mizere. „Nu sunt mulţumit de aceşti bani, aproape că nu-mi ajung, salariul nu atinge nici cifra nivelului minim de trai pentru un locuitor”, ne mărturiseşte cu deznădejde Alexandru.

Sfaturile medicului vs avertismentele salvamarilor

Ion Roman, medic fiziolog, Secţia control staţii de salvare pe apă a Serviciilor SPC şi SPE, a acceptat să vorbească despre incidentele ce au loc pe apă, oferind şi câteva sfaturi, pe care ne-a indemnat să le respectăm cu acurateţe. De la bun început a accentuat că atât apa, cât şi nisipul din bazinele acvatice au fost supuse unor analize de laborator, iar rezultatele au arătat că acestea conţin diferite bacterii, din cauza cărora scăldatul nu este recomandat. „Dacă, totuşi, intraţi în apă, la ieşire nu uitaţi să faceţi un duş, chiar pe plajă”, recomandă medicul, precizând că, „odată intrat în apă, îţi asumi riscul de a te îmbolnăvi de diferite boli de piele, boli intestinale sau alte afecţiuni”.

Pe plaja lacului „Valea Morilor” am vorbit cu Tudor Madan, care se scălda împreună cu câinele său şi ne-a spus părerea proprie despre acţiunile salvamarilor atunci când cineva e în pericol: „Sunt oameni care ştiu ce fac, îşi îndeplinesc funcţia cu mult tact, sunt responsabili şi fac tot ce le stă în puteri ca să salveze oamenii de la înec”.

Medicul Ion Roman ne-a prezentat un avertisment care este rostit de către salvamari în timpul serviciului. Iată conţinutul acestuia: „Vă aduc la cunoştintă că scăldatul în lacul „Valea Morilor” este permis numai în zona plajei. Zona plajei este marcată cu geamanduri. Înotul dincolo de geamanduri şi agăţarea de geamanduri este strict interzisă. Dacă nu puteţi înota sau înotaţi rău, nu vă scăldaţi singuri. Nu consumaţi alcool pe plajă! Nu vă scăldaţi în stare de ebrietate. Controlaţi permanent comportamentul copiilor lângă apă şi în apă. Nu uitaţi că ei trebuie să se scalde numai sub supravegherea părinţilor sau a persoanelor mature. Nu folosiţi pentru scăldat saltele cu aer, camere de cauciuc sau alte obiecte. CETĂŢENI, FIŢI ATENŢI! RESPECTAŢI REGULILE DE COMPORTAMENT PE APĂ. PĂSTRAŢI-VĂ VIAŢA!”

Cele mai frecvente cauze de înec

Cea mai frecventă cauză de înec întâlnită de salvamarii din republică este scăldatul în stare de ebrietate. Atât cei maturi, cât şi copiii intră în apă după ce au consumat alcool. Am întrebat un adolescent de pe plajă dacă a consumat băuturi alcoolice înainte de a se scălda şi iată care a fost răspunsul: „Desigur, te simţi mai bine atunci când eşti cu gaşca şi serveşti ceva înainte de a intra în apă, ai mai multă adrenalină, mai mult chef de joacă”. Cât despre teama de a se îneca, a spus răspicat: „Eu înot foarte bine, nici nu poate fi vorba de înec”. Astfel de răspunsui am cules de la majoritatea persoanelor care erau pe plajă. Neglijenţa faţă de propria viaţă îţi poate aduce multe surprize neplăcute, pe care le poţi regreta mai târziu. O altă cauză este scăldatul în locuri necunoscute. Este strict interzis acest lucru, însă doritorii de senzaţii tari riscă fără a se gândi la consecinţe. Săriturile de la înălţime se clasează şi ele printre cele mai frecvente cauze de înec. Copiii minori sunt lăsaţi singuri la scăldat, iar acest lucru ar trebui să-i pună în gardă pe părinţi. Iată ce au spus nişte copii de 12-14 ani atunci când i-am întrebat dacă au venit la scăldat cu acceptul părinţilor: „Mama mi-a permis, are încredere în mine”. E clar de la o poştă că au minţit, zâmbind şi vorbind amabil, aşa cum sunt învăţaţi la şcoală.

Sunt frecvente şi cazurile când părinţii, deşi monitorizează copiii, îi lasă în apă cu diferite obiecte improvizate: colăcei de salvare, sticle de plastic sau camere de cauciuc. Este total inadmisibil, întrucât la temperaturi ridicate acestea cedează şi copilul este expus riscului de înec.

Alina NEDERIŢĂ