Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Bătrâni printre străini

Bătrâni printre străini

270-batraniVasile Buzdugan este un bătrân din satul Mereşeni, de lângă Hânceşti. Are 70 de ani. De şase decenii nu merge, fiind ţintuit la pat. În urma unei poliomielite agravate, a rămas invalid pe când avea doar 10 ani. Bătrânul trăieşte într-o odăiţă de câţiva metri pătraţi, în care sunt înghesuite frigiderul, masa, un pat şi televizorul, urcat pe un dulăpior. Ce a mai rămas din spaţiu este ocupat chiar de bătrân, culcat pe un soi de pat mobil.

Un perete este încărcat cu fotografii. Sunt dintre cele foarte vechi, dar sunt şi mai noi. E un fel de expoziţie foto care vorbeşte oricui despre marea pasiune a acestuia: „Înainte nu erau aparate dintre acestea, ca să poată face fotografii oricine, era mai complicat, trebuiau condiţii speciale. Eu făceam fotografii că îmi plăcea mult această ocupaţie”.
Omul stă mai tot timpul culcat pe un aparat sofisticat, un hibrid dintre o bicicletă şi un cărucior dintr-o donaţie. Şi-a făcut singur acest mijloc de mişcare. Deşi a avut şi un cărucior automat, care acum se odihneşte într-un coteţ, şi l-a construit pe acesta, pentru că îi vine greu să se urce şi să coboare din pat. Cu toate acestea, nu stă degeaba niciodată, după cum spune singur: „Dacă-mi mai aduce cineva încălţăminte să o repar, un aparat de radio, un telefon, o maşină de cusut, le repar, nu stau. Fac totul după posibilitate, de cum am timp…”

De la o vreme, el este vizitat zilnic de o asistentă a Centrului de îngrijire la domiciliu din Hânceşti. Asistenta îi aduce prânzul cald, îi verifică tensiunea arterială. Vasile Buzdugan comentează serviciile prestate de centru: „Eu, cum se spune, sunt ca un bolnav. Mă simt bine dacă nu mă doare nimic. Mă bucur când vin asistentele şi îmi controlează tensiunea, mă ajută cu ce am nevoie, îmi aduc de mâncare. Chiar şi să schimbi o vorbă e mult”.

Asistenta centrului, Ludmila Bâta, spune despre Vasile Buzdugan că, deşi este în vârstă, imobilizat la pat, el rămâne „foarte optimist”. Probabil e cel mai optimist dintre cei 43 de bătrâni aflaţi în grija asistentei Ludmila Bâta. În total, acest centru are în grijă 130 de bătrâni, 12 dintre ei primind zilnic un prânz cald la domiciliu.

Instituţia ocupă o aripă renovată a spitalului din Hânceşti. Pentru crearea acestui centru au fost cheltuiţi aproape 275 mii de euro, primiţi de la Uniunea Europeană. O parte, 10% din suma totală, au fost alocaţi de Consiliul raional Hânceşti. La centru lucrează patru asistente, un medic, un psiholog şi patru şoferi. Centrul are în dotare patru maşini de teren, pentru a acoperi eficient aria de lucru extinsă nu doar peste oraşul Hânceşti, ci şi peste mai multe sate aferente.

Investiţia îşi merită costul, susţine viceministrul Sănătăţii, Gheorghe Ţurcan. În raionul Hânceşti, 3500 de bătrâni ar putea beneficia de serviciile acestui centru.

Conform informaţiilor Biroului naţional de statistică, în R. Moldova sunt cca 145 mii de invalizi, dintre care la cca 26 de mii li se acordă asistenţă la domiciliu.

Eduard Butnaru