Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Bărbaţii cu facultate, tot mai…

Bărbaţii cu facultate, tot mai puţini

Datele Departamentului de statistică al R.Moldova arată că în ultimii ani scade în permanenţă numărul băieţilor înscrişi la universităţi. Anual, cu câte 3000 de băieţi  mai puţin se înscriu la facultate. Totodată, creşte numărul tinerilor care aleg şcolile profesionale. Experţii consideră că băieţii abandonează universităţile deoarece tâmplarii, zugravii şi mecanicii câştigă mult mai bine decât pedagogii, medicii sau psihologii.

Chiar dacă la naştere numărul băieţilor şi fetelor este aproape egal, iar la grădiniţe numărul băieţilor e mai mare decât al fetelor, balanţa se inversează, practic, începând cu absolvirea ciclului gimnazial. Băieţii aleg tot mai mult să-şi finalizeze studiile la şcolile profesionale, iar numărul fetelor înscrise în instituţiile de învăţământ superior este tot mai mare.

Potrivit datelor statistice, în perioada 2003—2007 numărul băieţilor înscrişi în instituţii preşcolare a fost în permanenţă mai mare şi în creştere faţă de numărul fetiţelor. De la 55 600 de băieţi înscrişi la grădiniţe în 2003 am ajuns la 62500 în 2007. Şi numărul fetelor înscrise la grădiniţă a crescut în permanenţă în această perioadă, însă a fost în fiecare an cu circa 5000 mai mic decât al băieţilor, ajungând doar la 57600 în 2007.

Atunci când sunt înscrişi la şcoală, copiii ajung la o echitate numerică pentru ambele sexe. În anul şcolar 2006-2007 au fost înscrişi în instituţiile de învăţământ primar, secundar şi general 245 700 fete şi cu o sută mai mulţi băieţi. În anul următor în aceleaşi instituţii erau exact câte 230500 de elevi şi eleve.

Majoritari la şcoli profesionale, majoritare la facultate

Atunci când absolvesc instituţiile gimnaziale, fetele şi băieţii se pare că iau decizii foarte diferite cu privire la studiile ulterioare. Numărul băieţilor înscrişi în şcoli profesionale este, practic, dublu faţă de numărul de fete care aleg acest gen de instituţii, ba chiar numărul băieţilor creşte de la an la an, în timp ce numărul fetelor rămâne constant. Astfel, în anul de învăţământ 2007-2008 au absolvit şcolile  profesionale 8400 de băieţi şi s-au înscris în acelaşi an deja 10500 de băieţi. În acelaşi timp 4500 fete au absolvit aceleaşi instituţii şi s-au înscris cu doar o mie mai mult.

Decalajul dintre numărul fetelor şi al băieţilor înscrişi la universităţi este foarte mare. Anual, în instituţiile de învăţământ superior studiază peste 70000 de fete şi câte 50000 de băieţi. În procente, reiese că 60 la sută dintre persoanele înscrise la facultăţi sunt fete, sau ceva mai puţin de două treimi.

Există deja un şir de facultăţi în care domină fetele. Astfel, pe lângă tradiţionalul domeniu al pedagogiei, deţinut de partea feminină a societăţii, fetele sunt majoritare la medicină, la arte şi chiar la economie. La profilurile economice sunt înscrise 62,5 la sută de fete, iar la cele pedagogice – peste 70 la sută. Băieţii din universităţi deţin majoritatea numerică la facultăţile cu profil  agricol, sportiv ţi teologic. O preponderenţă în scădere a băieţilor se înregistrează la facultăţile de drept. La moment 58 la sută dintre viitorii jurişti sunt băieţi, dar numărul locurilor ocupate de fete la acest profil este în creştere constantă. Numărul băieţilor înmatriculaţi la universităţi scade cu peste 3000 în fiecare an. Numărul fetelor – cu 2000.

Sărăcia şi migraţia taie pofta de studii

Specialiştii consideră că această alegere a băieţilor de a face o şcoală profesională în loc de facultate vine dintr-un spirit pragmatic şi din cauza condiţiilor economice în R.Moldova. „Băieţii realizează că nivelul studiilor nu le asigură un salariu decent. La moment nici o profesie obţinută în universităţi nu este atât de bine plătită ca profesiile obţinute în învăţământul profesional. Constructorii, culinarii, mecanicii – au venituri în general mult mai mari decât ale arhitecţilor sau medicilor,” explică Mihail Şleahtiţchi, psiholog şi profesor universitar. “E un comportament instinctual al băieţilor să aleagă varianta unui salariu mai bun, pentru că automat ei se gândesc că vor trebui în timp să întemeieze o familie şi să o asigure material,” a mai adăugat dumnealui.

Şi Loretta Handrabura, profesoară universitară şi expertă de gen, consideră că actualele condiţii economice cauzează acest fenomen în care băieţii se văd nevoiţi să aleagă studiile mai reduse ca termen, dar care le-ar asigura o stabilitate financiară. Ea declară că şi fenomenul migraţiei accentuează această problemă. „Bărbaţii care migrează în căutarea unui loc de muncă sunt în fond solicitaţi pentru a munci în construcţii,  ca tencuitori, zugravi sau tâmplari. Astfel, cererea cauzează oferta, căci foarte puţini tineri cu studii superioare pot să îşi găsească un loc de muncă bine plătit, fie în Moldova, fie în străinătate,” consideră ea.

Loretta Handrabura mai crede că faptul că mai puţini băieţi fac facultatea ar putea avea pe viitor repercusiuni asupra societăţii în general, când partea feminină ar avea în majoritate un nivel mai ridicat de educaţie în comparaţie cu cea masculină. „Este totuşi o problemă rezolvabilă şi soluţia vine din politicile statului. Atunci când profesiile obţinute prin diplomă universitară vor fi acoperite cu salarii decente şi comparabile cu cele obţinute de tâmplari şi zugravi, membrii societăţii se vor reorienta de la sine spre universităţi”, crede ea. Şi Mihail Şleahtiţchi a dat aceeaşi soluţie: „Fiţi siguri, de cum vor fi salarizate persoanele cu studii superioare mai bine, băieţii vor fi primii care vor depune actele la aceste facultăţi”.

Ministrul Educaţiei, Leonid Bujor, consideră că la moment nu e o problemă că băieţii aleg şcolile profesionale. „Societatea are nevoie de aceste profesii şi de braţe de muncă. Cred că şi acum în universităţi sunt suficienţi băieţi care pot reprezenta onorabil partea masculină a societăţii chiar şi în politică”, a adăugat el la întrebarea dacă  politica, dominată de bărbaţi la ora actuală, nu va primi mai mulţi tâmplari decât economişti.

La moment, fetele rămân majoritare şi la studiile de doctorat. Peste 1000 de fete au făcut doctoratul în 2007 şi doar 600 de băieţi au avut aceeaşi opţiune. În acelaşi timp, numărul doctorilor habilitaţi este invers proporţional. Anual, avem un număr de peste 200 de bărbaţi cu acest titlu şi doar câte 20—30 de femei.

Echipa ZdG