Banii şi închisoarea
În R. Moldova, sute de oameni stau închişi după gratii pentru că nu şi-au putut achita datoriile pentru care au fost condamnaţi. Deşi, conform Codului Penal, persoanele care şi-au ispăşit trei pătrimi din pedeapsă au dreptul la eliberare condiţionată, acest lucru pare imposibil de realizat.
Totodată, situaţia condamnaţilor este una dificilă şi pentru că mulţi dintre ei, din cauza condiţiilor de detenţie, ajung inapţi de muncă, fiind lipsiţi astfel de posibilitatea de a-şi achita datoriile. Alţii, chiar dacă muncesc, cu banii adunaţi din salariile extrem de mici, nu au nicio şansă să-şi ramburseze banii pe care îi datorează.
Închis pentru că nu-şi poate achita datoria
Iurie Comanev a fost condamnat la 6,5 ani de închisoare, fiind obligat să achite integral datoria de 49800 lei. După ce a ispăşit termenul care îi dă dreptul să fie propus spre eliberare condiţionată, Comanev a solicitat acest lucru. Cererea, însă, i-a fost refuzată, pe motiv că deţinutul nu «îndeplineşte condiţiile art. 91, Cod penal», adică nu a restituit prejudiciul material pentru care a fost condamnat. Argumentul condamnatului, potrivit căruia «la moment nu are posibilitatea de a restitui prejudiciul cauzat prin infracţiune pentru că este închis», nu a servit drept argument pentru eliberare. Astfel, Comanev se află şi acum la penitenciarul de la Pruncu, unde îşi aşteaptă eliberarea condiţionată.
Zeci de plângeri anual
„Anual, la Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului, ne confruntăm cu zeci de cazuri de acest fel, când deţinuţii cer să fie eliberaţi”, ne-a spus juristul Ştefan Burlaca. Juriştii de la Comitetul Helsinki cred că asemenea cazuri sunt mult mai frecvente. „De obicei, statul este destul de convingător în deciziile sale de refuz în cazul cererilor solicitanţilor de a fi eliberaţi condiţionat. Noi considerăm benefice şansele oamenilor aflaţi într-o astfel de situaţie de a se adresa în instanţa de judecată, solicitând eliberarea condiţionată din detenţie pe motiv că nu au un loc de muncă bine remunerat, iar acest fapt face imposibilă achitarea prejudiciului pentru care au fost condamnaţi”, mai spune Burlaca.
„Până la urmă, juridic, cei care resping cererile de eliberare condiţionată aduc argumente întemeiate, însă imorale. De obicei, aceste refuzuri contravin Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului”, susţine Burlaca.
Ştefan Urâtu, preşedintele Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului, crede şi el că, în R. Moldova, asemenea practici sunt frecvente, deşi rămân necunoscute, pentru că nu sunt mediatizate.
Soluţia este CEDO
„Este firesc ca persoanele care nu sunt eliberate, pe motiv că nu au achitat suma prejudiciului pentru care îşi ispăşesc pedeapsa, să se adreseze la CEDO, unde considerăm că ar avea mari şanse de câştig. La momentul actual şi noi ne ocupăm de cazul lui Iurie Comanev şi sperăm să găsim o cale de eliberare a acestuia, chiar şi la CEDO vom apela dacă va fi nevoie”, a încheiat Ştefan Burlaca.
Vitalie Modrângă, de la Liga Pentru Apărarea Drepturilor Omului (LADOM), ne-a spus că, în prezent, se ocupă de 5—6 cazuri de acest fel, în care deţinuţii solicită să fie eliberaţi condiţionat, conform legii. Actualmente, 8—10% dintre cei care ar trebui să fie eliberaţi condiţionat sunt în această situaţie. „Cel mai interesant, spune Modrângă, este că deţinuţii nu pot fi eliberaţi din cauza interpretării greşite a legislaţiei vechi. Şi aşa, însă, s-a creat un precedent, odată cu eliberarea Alinei Rusu. Deţinuţii aflaţi în situaţia ei cer să fie şi ei eliberaţi. LADOM a depus o adresare la Parlament, cerând revizuirea articolului ce interzice eliberarea condiţionată a deţinuţilor care nu au achitat daunele materiale. Propunerea a fost acceptată în fază de proiect şi urmează a fi votată în varianta finală. Odată cu aplicarea corectă a legislaţiei, dar şi cu modificarea articolului respectiv, mulţi dintre cei care suferă acum din cauza imperfecţiunii legii nu vor mai avea probleme”, a încheiat Modrângă.
Alexandru Cebanaş, coordonator de proiect la Institutul de Reforme Penale (IRP), e de părere că ar trebui extins spectrul de munci din penitenciare, astfel încât deţinuţii să poată lucra chiar din momentul în care sunt închişi pentru a putea achita daunele. „Sunt de acord cu faptul că, în penitenciare, este foarte greu să aduni sume suficiente de bani, astfel încât să poţi achita prejudiciul. Totuşi, dacă persoanele sunt eliberate înainte de a achita daunele, există riscul ca ele să nu mai plătească niciodată, pentru că, ajunse la libertate, sunt greu de găsit”, a încheiat Cebanaş.
Victor Moşneag
