Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Banii publici — socoteală cu…

Banii publici — socoteală cu recomandări

După un an de participare la campania de presă „Cere socoteală pentru banii publici!”, în cadrul căreia am monitorizat achiziţiile publice din învăţământ în municipiul Chişinău, dar şi în urma unei dezbateri publice, ZdG a formulat câteva recomandări pe baza celor mai acute probleme cu care se confruntă actorii implicaţi în procesul de achiziţii publice.

1 Crearea unei baze de date online cu agenţii economici, care să conţină informaţii despre cine este respectivul agent, de câţi ani activează, este sau nu în lista neagră, are sau nu datorii sau probleme cu statul, data şi situaţia când i s-a eliberat certificatul sanitar.

Pentru noi, agenţii economici care muncim corect, ar fi foarte bună o astfel de bază de date. Să vadă autorităţile fiecare agent şi ce reprezintă acesta. Să fie indicat acolo ce alte concursuri, licitaţii a mai câştigat. De exemplu, noi lucrăm în construcţii şi ar fi bine să fie fotografii de la diferite etape de lucru. Să vadă fiecare persoană din echipa de lucru, de la direcţie sau de la primărie că respectivul a muncit şi cum anume, pentru că noi înde noi ştim cum lucrează alte firme, şi după doi ani de la executarea unei construcţii se vede dacă au lucrat corect sau nu. De asemenea, să fie indicat la ce perioadă de timp obiectivul realizat de o firmă sau alta a necesitat din nou reparaţie. Să ştiţi că asta spune mult. Dacă s-a reparat un acoperiş numai pentru document, în anul următor acesta va trebui reparat iarăşi, iar noi, dacă respectăm întreaga tehnologie, ştim că nu va mai trebui nimic de făcut acolo câţiva ani buni.

Valentina Malişenscaia, administratoare la o firmă de construcţii

Agentul economic, intermediarul, când vine să participe la licitaţii, îi cerem certificat de calitate – de unde ia produsul pe care urmează să ni-l livreze. Un producător nu prea mare, care ar putea să participe direct la aceleaşi licitaţii, nu este de acord să-i dea certificatul. Intermediarul se duce la un alt agent economic care comercializează marfa acelui producător şi cere certificat de la el, face o copie şi ne-o prezintă nouă, ca document. Problema constă în faptul că marfa lui ar putea nici să nu fie de la acel producător, ci din cu totul altă parte, şi în cazul acesta nu noi, ci alte autorităţi ar trebui să se ocupe de verificarea agenţilor economici şi doar să facă publice informaţiile în această bază de date. Nu să căutăm noi de când este certificatul şi dacă corespunde realităţii. Ar fi utilă o asemenea bază de date, ca să nu aşteptăm să vină agentul cu oferta şi să se laude, ci să ştim deja totul despre el.

Ala Vârlan, şefa Direcţiei Educaţie, Tineret şi Sport din sectorul Centru

2 Crearea unei baze de date a preţurilor de piaţă la toate bunurile şi produsele
De această listă ar putea fi responsabil Ministerul Economiei şi ar trebui să cuprindă preţurile de piaţă, nu cele de la Piaţa Centrală. Şi să fie la produse autohtone, în special când e vorba de alimentaţie. Să fie două cifre între care poate varia un anumit produs, minimum şi maximum. Atunci când intenţionăm să achiziţionăm ceva, să avem idee la ce sumă de bani să ne orientăm. Pornind de la această bază de date, vom avea şi posibilitatea să cerem socoteală de la cei care oferă un preţ exagerat de mare sau exagerat de mic.

Ala Vârlan, şefa Direcţiei Educaţie, Tineret şi Sport din sectorul Centru

Pentru transparenţă şi pentru multe lucruri care ne-ar ajuta şi pe noi să fim corecţi, ne-ar fi utilă o astfel de listă.

Alexandru Strătilă, şeful interimar al Direcţiei Educaţie, Tineret şi Sport din sectorul Ciocana

Ar fi perfect, dar cred că nimeni n-o să dea o cifră obiectivă privind costul unui produs, pentru că depinde de atâţia factori. De exemplu, carnea. La mijlocul lui decembrie costa între 70 şi 75 de lei kilogramul, iar acum e peste 90 de lei.
Claudia Dogot, director general-adjunct interimar, Direcţia
Generală Educaţie, Tineret şi Sport, Consiliul Municipal Chişinău

3 Eliminarea „celui mai mic preţ” ca element decisiv sau specificarea unor anumite cazuri când acesta trebuie să fie decisiv
Este o mare problemă, la momentul actual, cu „cel mai mic preţ”. Preţul mic nu întotdeauna garantează şi calitatea unui produs sau a unui serviciu. Noi acţionăm acum în temeiul legii, dar cred că ar trebui revăzut acest lucru, în contextul asigurării calităţii, în special la produsele alimentare. Evident că legea prevede nu doar cel mai mic preţ, ci şi calitate, dar aceasta este mult mai greu de verificat. În construcţii, de exemplu, pentru a oferi cel mai mic preţ, firma introduce modificări la numărul persoanelor angajate, la calitatea materialelor, care în final generează consecinţe nedorite.

Alexandru Strătilă, şeful interimar al Direcţiei Educaţie, Tineret şi Sport din sectorul Ciocana

Când se oferă cel mai mic preţ, nu se oferă, de regulă, şi calitate. Vorbesc din experienţă. Se întâmplă să fie la mijloc doi bănuţi, dar care ne leagă mâinile. Poate să ne ducă şi în judecată, iar judecata să le dea dreptate. Anume aceasta este cea mai mare şi mai des întâlnită problemă.

Andrei Grosu, şeful Direcţiei Educaţie, Tineret şi Sport din sectorul Râşcani

4 De introdus în lege opţiunea solicitării de mostre de la agenţii economici
Şi în prezent agenţii economici prezintă mostre la solicitarea grupului de lucru. Nu cunosc situaţii când ei ar refuza să le prezinte. Important este ca la executarea contractului agentul economic să presteze marfă de aceeaşi calitate ca şi mostrele, şi nu de calitate inferioară. Trebuie creat un mecanism care ar face prestarea mărfii necalitative nerentabilă pentru agentul economic, bunăoară amenzile usturătoare.

Anatol Ivanu, şeful Direcţiei Educaţie, Tineret şi Sport din sectorul Botanica

5 Reglementarea legală a situaţiei când preţurile cresc brusc şi justificat, astfel încât nici agentul economic să nu fie în pierdere, dar nici beneficiarul să nu stea de pândă tot timpul, ca acesta să nu facă şmecherii, pentru a putea depăşi asemenea cazuri.

Când abia apăruse legea achiziţiilor, fusesem instruiţi şi ni s-a spus că această procedură, a achiziţiilor publice, este posibilă numai în cazurile când finanţarea şi preţurile sunt stabile. Şi cum la noi preţurile cresc foarte des, este foarte dificil de lucrat.

Claudia Dogot, director general-adjunct interimar, Direcţia Generală Educaţie, Tineret şi Sport, Consiliul Municipal Chişinău

Această soluţie este aşteptată de mult timp de către agenţii economici. Ei se bucurau când preţurile pe piaţă se micşorau şi aveau un beneficiu mai mare de la diferenţa dintre preţul contractat şi cel de pe piaţa naţională. În ultimii 2 ani preţurile mai mult s-au majorat, aducând unele pierderi financiare agenţilor economici ce au contractat prestarea mărfurilor entităţilor bugetare. Din cauza presiunii preţurilor mărite, unii încearcă să recurgă la metode ilegale de a-şi micşora pierderile, prestând marfă de o calitate mai joasă. Elaborarea mecanismului naţional ar putea indexa preţurile ce s-au mărit pentru a diminua pierderile agenţilor economici. Acelaşi lucru ar trebui să se întâmple şi în caz de micşorare a preţului.

Anatol Ivanu, şeful Direcţiei Educaţie, Tineret şi Sport din sectorul Botanica

6 Soluţionarea problemei Gost-ului
Altă problemă e standardul de stat. Când achiziţionăm orice produs alimentar, în pachetul de documente pe care îl ducem la Agenţia de Achiziţii Publice punem Gost-ul la produsul pe care vrem să-l achiziţionăm. Ne-am ciocnit de această problemă în cazul crenvurştilor. Copiilor le sunt recomandaţi crenvurştii „Lacta”. După ce am achiziţionat produsul care avea cel mai mic preţ, am  renunţat, deoarece nu era de calitate. Şi nu avem voie să trimitem agentul la expertiza produsului. Aceeaşi denumire de crenvurşti, indiferent de calitatea lor, are acelaşi Gost. De unde să ştiu care şi ce calitate are? Dacă cel cu preţul minim este şi bun? În plus, chiar dacă suntem siguri că produsul cu cel mai mic preţ nu-i de calitate, nu avem dreptul să-l respingem, iar dacă o facem, trebuie să scriem foarte multe explicaţii. Aceeaşi problemă am avut-o şi cu pâinea.

Ala Vârlan, şefa Direcţiei Educaţie, Tineret şi Sport din sectorul Centru
Pentru conformitate, Tatiana EŢCO