Bacalaureat: Banii circulă – notele cresc

Examenele de bacalaureat constituie o mană cerească pentru mai mulţi profesori. Astfel, pe seama unor absolvenţi care îşi doresc note mai mari decât cele meritate, dascălii se aleg cu sume nemuncite de bani. La noi, dedesubturile examenelor de bacalaureat sunt cunoscute de multă lume, deşi puţini preferă să dea detalii. An de an, aceste examene se transformă într-o afacere profitabilă, într-un business în care circulă zeci sau chiar sute de mii de euro şi în care sunt implicaţi părinţi, elevi, profesori, funcţionari ministeriali… Banii sunt acumulaţi de la cel mai jos nivel şi, pe căi “piramidale”, sunt distribuiţi  la profesori, directori, direcţii de învăţământ, minister.

Chiar dacă vreun caz de corupţie este anunţat, nu vom afla nimic relevant despre rezultatele investigaţiilor. Deoarece în acest business interesele sunt mari, nu vom găsi niciun funcţionar condamnat pentru scheme de corupţie. Părinţii au interesul ca odraslele lor să aibă doar note foarte bune la absolvire, unii profesori şi directori sunt interesaţi să mai facă un ban, în condiţiile unor salarii mici. Tot ei urmăresc ca statistica notelor să fie cât mai înaltă. Şi elevii aspiră la note cât mai mari, făcând abstracţie de cunoştinţele pe care le posedă. Până la urmă, atunci când banii circulă în voie, toţi sunt mulţumiţi.

De la sat la oraş, preţurile variază

Şi în acest an, preţurile examenelor variază de la o localitate la alta, de la un oraş la altul, în funcţie de instituţie, de ambiţiile profesorilor şi, desigur, de nota pe care şi-o doresc absolvenţii. Am discutat cu mai mulţi liceeni despre mita de la examenele de bacalaureat. Răspunsul a fost unul univoc: “Banul decide totul”. Ion, absolvent al unui liceu privat din Chişinău, spune că nu mai are timp să înveţe. “Toţi fac asta, nu sunt eu primul, nici ultimul!”

La Tighina, costul examenelor e destul de ridicat. În unele licee, pentru note maxime părinţii plătesc câte 160 USD. Profesorii de aici nu acceptă achitarea acestor taxe în lei. Victor a plătit 50 USD pentru nota 5 şi spune că examenul a decurs bine.

În comparaţie cu zonele urbane, liceele din sate sunt mult mai deschise la capitolul mită. Aici mesele de mulţumire oferite supraveghetorilor sunt obligatorii, la fel ca şi sumele de bani colectate pentru susţinerea “mai uşoară” a examenelor. Profesorii sunt cei care favorizează şi tolerează ca în urma acestor colectări ilicite de bani toţi elevii să susţină cu bine BAC-ul.

Diana, din Micăuţi, spune că colectarea banilor în timpul examenelor este un lucru obişnuit, deoarece altfel absolvenţii nu sunt siguri că vor putea susţine examenele pe note bune. “Toţi dorim să ajungem studenţi. Fără note maxime nu vom fi admişi. Altă soluţie nu avem. Plătim 150 de lei profesorilor pentru ca aceştia să ne permită să copiem, iar dacă vrei ca profesorul să te ajute, trebuie să plăteşti suplimentar”. “Ajutorul” acordat de profesori este rezolvarea, în liceu sau la domiciliu, a testului şi transmiterea lucrării gata scrise către absolvent.

Aceste “comodităţi” de la sate instituie regula potrivit căreia, dacă vrei note maxime, trebuie să susţii bacalaureatul la sat. Olga spune că “în oraş e mai greu, vin comisii, pe când la sate comisiile nu mai ajung. Dăm examenele în linişte”.

În raionul Criuleni nota 10 costă 250—300 de euro. Se mai obişnuieşte aşa-zisa metodă de “mărire a notelor cu un punct”, fiecare treaptă costând câte 800 de lei.

De ce să înveţi, dacă examenele pot fi “cumpărate”?

Constatăm, astfel, că examenele de bacalaureat nu reprezintă o problemă pentru absolvenţi. Dacă părinţii pot “investi” în examenele lor, ei sunt siguri că scumpii lor profesori nu îi vor dezamăgi. Majoritatea absolvenţilor recunosc că îi interesează notele, mai puţin cunoştinţele, iar unii se pare că nu văd nicio legătură între studii şi note.

De ce să înveţi, dacă examenele pot fi “cumpărate”? Mai descoperim aici şi ambiţia moldoveanului de a se evidenţia prin ceva. Chiar dacă nu are nevoie de o notă prea mare, copilul lui trebuie să fie “în rând cu lumea”. Dacă funcţionează atâtea universităţi cu taxă, acreditate de stat, înseamnă că, la nivel oficial, banii sunt acceptaţi în învăţământ, cred unii părinţi, decişi ca şi copiii lor să fie “în rând cu lumea”.

În aceste condiţii, corupţia din învăţământ pare să nu mai aibă leac, chiar dacă, pentru soluţionarea problemei, Ministerul Educaţiei încearcă să perfecţioneze modalităţile de organizare a examenelor. În căutarea unui mecanism adecvat, anul trecut, testele au fost transmise on-line, nimeni însă nu a putut afirma cu certitudine că nu a existat corupţie la bacalaureat. În anul curent, testele au fost păstrate în safeul unei bănci comerciale. Altă noutate e cea că, pe fiecare test, a fost scris numele, prenumele şi codul personal al absolvenţilor. Elevii au fost aşezaţi câte unul în bancă, iar într-o sală s-au aflat cel mult 20 de tineri, fiind supravegheaţi de câte doi profesori.

Au fost deschise 209 centre de bacalaureat, examenele fiind susţinute de 30 de mii de absolvenţi.

Sesizări frecvente la CCCEC

În pofida acestor acţiuni, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) este frecvent sesizat prin intermediul telefonului de încredere despre încălcările şi abuzurile care au loc în cadrul desfăşurării sesiunii de bacalaureat 2010. Cel mai des se invocă despre colectarea de mijloace financiare de către asociaţiile părinteşti şi chiar de către profesori, pentru facilitarea susţinerii cu succes a examenelor. CCCEC susţine că nu poate reacţiona în toate cazurile atâta timp cât nu sunt făcute publice numele profesorilor care au luat bani şi ale elevilor care au dat bani pentru examene.

Amintim că în perioada 2009—2010, Centrul a organizat 9 instruiri anticorupţie pentru 558 de persoane: managerii liceelor, instituţiilor preuniversitare de învăţământ, angajaţi ai Direcţiilor de învăţământ, preşedinţii asociaţiilor părinteşti din Chişinău, cadrele didactice şi elevii Şcolilor profesionale şi ai colegiilor.

Reţineri în “flagrant”

Potrivit CCCEC, pe 10 iunie curent s-au înregistrat abateri şi nereguli la Liceul “Principesa N. Dadiani” şi la Colegiul Industrial de Construcţii din Chişinău, elevii fiind surprinşi cu telefoane mobile, aparate de interceptare şi notiţe.

Pe 11 iunie a avut loc o reţinere chiar în centrul Chişinăului, în preajma unui centru comercial de pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt. O profesoară a Şcolii serale nr. 3 din Chişinău ar fi extorcat 600 de lei de la un părinte, susţinând că are influenţă asupra directorului instituţiei şi a membrilor comisiei de examinare şi că-i poate determina să asigure o notă bună la examene. La momentul reţinerii, femeia a predat benevol cei 600 de lei estorcaţi.

În aceeaşi zi, la Cahul, a fost reţinută o profesoară de pediatrie de la Colegiul de Medicină. Potrivit datelor preliminare, în perioada 10 mai-1 iunie, aceasta ar fi extorcat de la 18 studenţi câte 50 de euro pentru a-i ajuta să susţină cu succes examenul de stat. Lectorul a fost reţinut în incinta Colegiului. În urma percheziţiei, în agenda acesteia au fost găsite bancnote în lei şi în valută străină: 390 euro, 60 dolari, 800 lei.

Cazurile se anchetează. Până în prezent, nimeni nu a putut evalua impactul acestor “flagrante” asupra examenelor de la instituţiile de învăţământ nominalizate.

Mariana BAHCEVAN


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

4 comentarii

  1. alina

    Tinand cont ca anul asta nu se mai dau bani de la stat pt bac, desfasurarea examenului se va baza in totalitate pe aceasta mita. E oarecum de inteles intr-o tara in care profesorii primesc salarii de mizerie- cand sistemul va inceta sa mai fie ATAT de nesimtit, problema mitei se va reduce substantial.

  2. gică

    am mai auzit şi cazuri când profesorul recunoaşte că îşi calcă pe demnitatea sa şi primeşte mita. Motivul – ca să poată supraveţui!!!!!!! cu salariul mizer şi în condiţiile actuale. Min.Ed. şi toţi ceilalţi aprobă tacit această situaţie, dezaporbându-i doar pe cei care sunt prinşi în flagrant. Încotro mergem oameni?

  3. Ana

    De ce ziarele si toate canalele de informare scriu despre mita? de ce nu reflectati in articolele voastre, in informatia care o prezentati, De ce lumea copie si plateste bani nebuni pentru note ??????
    Credeti voi ca toata lumea vrea la universitate cu zeci de mii contractele?????
    De ce sint elevii si parintii disperati, si de ce e greu de sustinut singur fara ajutor bacalaureatul?????
    Deoarece sistemul de invatamint e prost organizat, informatia care se preda(daca se preda)este extrem de multa si de complicata, nu exista cadre (profesori)care sa faca fata atit materiei cit si volumului ei, vin si predau in scoli profesori care nu stiu elimentarul e putreda baza dragii mei,inceputul e gresit si nimeni nu face nimci in directia asta. Cu toate astea cum pot elevii sa sustina un bacalaureat pentru care nu au fost pregatiti????? doar cunoastintele nu cad din cer ???? ele se predau zi de zi de profesori care nu cersesc bani de la elevi ci au salarii bune si conditii de trai. Ca sa format o sistema…. pai tot noi am format si noi o dezvoltam zi de zi nimeni nu vrea sa cada cu nasul in glod….
    Unde sint parintii care suna la coruptie, oameni buni solutia e la ministerul de invatamint mergeti si cereti reforme, acei de acolo cred ca nu prea stiu cu ce se maninca si asta. Si asta este doarinceputul. Si dacaar fi probleme doar la minister.

  4. PLDM

    MA voi sintetsi dobitoci ? Voi stitsi ce inseamna munka de profesor ? Daca nu stittsi, inchidets gurile. Au si ei bietsii o shansa sa mai faca niste bani in plus… A luat un prof mita de 500 lei si ii dau 5 ani, si unu care fura milioane 2 ani. Punetsi capu la miscare si tragetsi concluzii.

    ps. si elevii is buni, viitori specialisti …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *