Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Avariţia face sângele apă

Avariţia face sângele apă

434-copilMărul discordiei dintre două surori: încă ieri erau de nedespărţit, iar astăzi duc o luptă crâncenă pentru un apartament din Stăuceni

Avariţia a destrămat relaţia dintre două surori. Tot aceasta este pe cale să dezbine două familii, determinate să-şi dea copiii la internat. Victimele avariţiei nu ştiu care va fi soarta lor de mai departe, dar promit să lupte pentru integritatea familiei.

Iulia are doi copii minori şi a ajuns în stradă. Aceeaşi soartă o are sora şi părinţii săi. Trei generaţii (buneii, fiicele şi nepoţii) au ajuns fără un loc de trai, după ce li s-a luat apartamentul.

Se înţelegeau atât de bine, încât cele două surori şi-au găsit jumătatea alături de doi fraţi

Nimic nu prevestea ca membrii familiei să se certe vreodată. Pe timpuri, îşi amintesc aceştia, era linişte şi pace. Surorile (prima generaţie) au intrat în posesia apartamentului părinţilor lor, fiecare formându-şi propria familie. Se înţelegeau atât de bine, încât cele două surori şi-au găsit jumătatea alături de doi fraţi, făcând ulterior şi nuntă. Tinerele aveau în posesie apartamentul din Stăuceni, iar fraţii un apartament din Chişinău. Atunci au decis ca unul dintre fraţi să renunţe la drepturile sale şi să-şi facă viză de reşedinţă în apartamentul soţiei, iar cealaltă soră să se mute la soţ la Chişinău. Aşa au şi făcut.

Peste ani, însă, situaţia s-a schimbat. Iulia, fiica surorii rămase la Stăuceni, spune că nici nu-şi mai recunoaşte mătuşa. “Parcă e un alt om. Nu e persoana pe care o ştiam. Este o schimbare radicală”, afirmă femeia. Acum doi ani, Iulia şi familia sa au fost informaţi că, timp de o lună de zile, trebuie să părăsească locuinţa, care se află deja în posesia mătuşii Zinaida. Ei nu prea au înţeles ce se întâmplă şi cum ar fi posibil acest fapt, dar nu s-au îngrijorat prea mult. Mătuşa atunci se afla la muncă peste hotare şi, respectiv, locatarii apartamentului au putut să-şi continue traiul liniştit. Însă, imediat ce au uitat de înştiinţarea primită, s-au trezit la uşă cu mătuşa Zinaida, care le-a spus să părăsească apartamentul.

În cazul în care ar fi refuzat, afară aşteptau poliţiştii gata să se implice. Între timp, copiii Iuliei şi ai surorii priveau cu frică la faptul cum femeile adună lucrurile. Au încercat să discute cu soţul mătuşii, însă acesta le-a zis să se descurce de sine stătător, căci el nu are nicio atribuţie la cele întâmplate. Deşi o duce cam greu, atât Iulia, cât şi sora sa făceau tot posibilul ca, cel puţin, să-şi hrănească micuţii, să nu ducă lipsă de strictul necesar. Astăzi, însă, nu le pot oferi nici acest lucru. “În seara aceasta pot să am o bucată de pâine, dar mâine nu se mai ştie. Abia de ne descurcăm”, spune tânăra, oftând, în timp ce micuţii îşi cer permisiunea să se ducă la joacă.

Mamă, când o să ne întoarcem acasă?

Cele trei femei n-aveau nici cea mai vagă idee unde să plece. Şi-au adunat câteva lucruri şi au ieşit în stradă, privind speriate la uşa care se închidea în spatele lor. Şi-au lăsat lucrurile pe la vecini, luându-şi doar ceea ce ar avea nevoie la moment. Copiii Iuliei şi ai surorii sale (7, 8 şi 11 ani) sunt deja mari, ca să înţeleagă faptul că ceva nu e în regulă, dar încă prea mici ca să conştientizeze de ce nu pot reveni acasă. Femeia spune că n-a dormit niciodată sub cerul liber, fiind adăpostiţi fie de o vecină, fie de o prietenă sau înnoptând la serviciul tatălui său, care este paznic. Copiii însă, în fiecare zi, adresează aceeaşi întrebare: “Mamă, când o să ne întoarcem acasă?”

Oamenii din jur îi ajută nu doar să găsească un culcuş, dar le întind şi câte o ceaşcă de ceai sau lapte pentru copii, le dau câte ceva de mâncare. Situaţia dată însă nu poate dura la nesfârşit. Totodată, ei nu au posibilitate să achiziţioneze un alt apartament, iar chiria, de asemenea, este foarte costisitoare. “Totul e scump, iar de lucru să-ţi găseşti e greu”, menţionează Iulia. Când au ajuns în stradă, femeia a fost nevoită să plece de la serviciu, pentru ca să aibă grijă de cei trei copii, care se află acum în vacanţă. Anterior, lucra dădacă la grădiniţă. Între timp, sora ei munceşte pe ici-colo, să facă un ban. Elena Jaloba, asistentă socială din comuna Stăuceni, susţine că mătuşa i-a dat afară din casă pentru că femeile ar consuma alcool, acesta fiind motivul principal al problemelor apărute.

Conştiente de faptul că, deocamdată, nu pot oferi copiilor o viaţă demnă şi nu e bine ca micuţii să pribegească alături de adulţi, Iulia şi sora ei se gândesc serios să-i lase la un internat, unde să aibă zilnic un pat cald şi o bucată de pâine. “Nu vreau să-i las, dar mă tem că n-am altă soluţie. Vreau să dau în judecată, dar asta poate dura foarte mult timp, chiar ani. Ei nu pot să hoinărească pe străzi tot acest timp”, explică femeia. Deja s-a adresat administraţiei unuia dintre internate, fiind, în prezent, în aşteptarea unui răspuns. Iulia a început chiar să-i pregătească psihologic pe copii pentru faptul că se vor vedea mai rar: “Le spun că vor frecventa o şcoală nouă, unde-şi vor face mulţi prieteni”.

Dacă nu se descurcă părinţii, nici copiii nu se vor descurca

Copiilor însă le este frică de despărţire şi o întreabă permanent pe mamă dacă nu va uita să-i viziteze şi să-i ia, uneori, acasă. Angela Nicolaou, psihologă, susţine că o casă de copii ar fi o soluţie în situaţia creată, mai ales că e vorba de ceva temporar. “Ei sunt la vârste sensibile, când au nevoie de o familie înţelegătoare, care să le ofere atenţia necesară”, denotă psihologa. În plus, potrivit specialistei, copiii modelează comportamentul părinţilor. Astfel, în contextul dat, văzând că părinţii sunt neajutoraţi, copiii învaţă să fie la fel. “Dacă nu se descurcă părinţii, nici copiii nu se vor descurca în continuare”, explică Angela Nicolaou. Totodată, aceştia devin înrăiţi, căci văd în jur copii care sunt bine-mersi, spre deosebire de ei, care nu sunt capabili să-şi soluţioneze problemele.

Plasarea lor la internat ar fi o soluţie în sensul în care ar avea un loc stabil de trai. O altă soluţie însă ar fi plasarea acestora în familia unor asistenţi parentali, care ar fi un exemplu pentru ei, pentru dezvoltarea lor ulterioară. “Situaţia această trebuie rezolvată într-un mod constructiv. Văzând un exemplu bun, ei vor dori să-l urmeze. Vor înţelege că e posibilă o altă viaţă şi vor avea spre ce tinde. Ei vor putea face o comparaţie între modurile de trai şi, în continuare, li se poate crea o motivaţie să ducă un trai similar”, remarcă psihologa. Crearea unei panici, potrivit specialistei, este distructivă atât pentru adulţi, cât, mai ales, pentru cei mici. Chiar şi adulţii ajung să nu poată face faţă greutăţilor, pentru că, la rândul lor, provin din familii care nu se puteau descurca.

Iulia vrea să demonstreze că mătuşa ei a acaparat ilegal apartamentul şi, la îndemnul unui jurist, adună actele necesare care i-ar permite să acţioneze în judecată. Ala Ceban, asistentă socială în cadrul Direcţiei pentru protecţia drepturilor copilului din sectorul Râşcani, de asemenea, s-a interesat de acest caz, în care sunt implicaţi trei minori. “Am luat legătura cu Iulia şi i-am spus să ne aducă la Direcţie toate actele, ca să cunoaştem mai bine situaţia. Trebuie să existe un act de transmitere a bunurilor de la bunică la părinţi. Ea a depus deja cerere de chemare în judecată, dar trebuie să mai adune câteva acte, după care vom vedea ce urmează”, ne-a anunţat Ala Ceban.