„Arma” care va învinge criza energetică în R. Moldova

Au renunţat la gaz în favoarea paielor. Carbalia, un mic sat din UTA Găgăuzia, are în jur de 6oo de locuitori şi, din iarna viitoare, se va încălzi cu energie produsă din deşeuri agricole. Satul dispune de un centru comunitar care, iarna, din cauza frigului, nu funcţiona, iar grădiniţa se încălzea cu gaze. În cadrul Proiectului Energie şi Biomasă în R. Moldova, finanţat de Uniunea Europeană şi cofinanţat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), a avut loc inaugurarea unor sisteme noi de încălzire, cu brichete din paie, la aceste instituţii. Evenimentul s-a desfăşurat în cadrul Zilelor Europei în UTA Găgăuzia.

25 kW pentru 23 de copii

Pentru săteni a fost o adevărată sărbătoare. Unii dintre ei au venit să întâmpine oaspeţii cu pâine şi sare, dar şi cu poezii rostite de copii în limba română, rusă şi găgăuză.

În centrul comunitar s-au instalat două cazane pe brichete cu capacitatea de 80 kW, iar în grădiniţă un cazan cu capacitatea de 25 kW.

Constantin Gaidarji, primarul satului Carbalia, a întâmpinat delegaţia de la Chişinău, adresând cuvinte de recunoştinţă pentru susţinerea acordată în cadrul proiectului. “Datorită donatorilor am găsit cea mai avantajoasă şi mai sigură soluţie energetică – încălzirea cu energie de alternativă. Acum sunt mulţi doritori de a achiziţiona paie, pentru fabricarea brichetelor. Am propus această idee unui lider, care arendează o parte din pământul satului, şi el a adus deja tot utilajul, astfel încât, la toamnă, să înceapă producerea brichetelor”, afirmă primarul. El a mai spus că acest proiect, în raport cu încălzirea cu gaze naturale, va reduce cheltuielile şi va contribui la economisirea resurselor financiare în bugetul satului.

Mihail Formuzal, başkanul UTA Găgăuzia, a precizat că, pentru a adera la un astfel de proiect, e nevoie de îndrăzneală. El s-a arătat mulţumit de activitatea primarului şi de iniţiativa acestuia de a contribui în dezvoltarea comunităţii. Totodată, başkanul a adresat un mesaj către femeile din localitate, chemându-le să nască copii în fiecare an, deoarece sunt create condiţii pentru creşterea şi dezvoltarea lor, iar criza economică nu va continua la nesfârşit. Grădiniţa este frecventată de 23 de copii de toate vârstele, dar “educatoarele se ocupă de fiecare potrivit nivelului său de dezvoltare”, spun mămicile copiilor de la grădiniţă.

Oaspeţi de onoare ai evenimentului au fost şi părinţii lui Dirk Schuebel, şeful Delegaţiei UE în R. Moldova, care au primit un mesaj de mulţumire de la locuitoarea satului Carbolia, Valeria Dermenji, pentru grija pe care le-o poartă oamenilor din acest sat feciorul lor, Dirk Schuebel. Respectiv, mama lui Dirk Schuebel a spus că, în viitorul apropiat, oamenii din R. Moldova vor avea un trai mai luminos. Oaspeţii au mers şi la grădiniţă, unde copiii au dansat şi au recitat poezii.

Paiele noastre vor substitui gazele Rusiei

Valeriu Lazăr, ministrul Economiei, a vorbit despre importanţa utilizării resurselor regenerabile şi a adus la cunoştinţă că cele 700.000 tone de paie, care nu sunt utilizate, ar constitui a patra parte din gazul natural pe care îl importăm. Astfel, susţine el, atunci când va apărea interesul economic din partea antreprenorilor, economia noastră va avea de câştigat, iar paiele, precum şi resturile de viţă de vie nu se vor arde pe dealuri, ci se vor colecta pentru a fi transformate în brichete. Ministrul a mai spus că banii economisiţi datorită acestui proiect vor fi utilizaţi nu numai în susţinerea micuţilor, ci şi a comunităţii, şi anume prin procurarea manualelor sau prin îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale cetăţenilor. “În acest an, în jur de 100 mln lei se investesc în astfel de proiecte, iar antreprenorilor li se transmite semnalul clar că, dacă în fiecare sat s-ar iniţia un astfel de proiect, atunci am crea şi noi locuri de muncă, care ar asigura traiul oamenilor”, a declarat ministrul.

Autorităţile promit că economiile vor duce la prosperarea regiunii gagăuze, iar oamenii sunt în aşteptarea locurilor de muncă.

Contactat prin telefon, Igor Revenco, antreprenor din satul Bucuria, raionul Cahul, ne-a spus că şi-a deschis linia de producere a brichetelor şi că va angaja patru persoane. “Eu am o mie de hectare de pământ, dar anul acesta nu prea au fost paie, de aceea despre costul brichetelor nu putem vorbi”, ni se destăinuie antreprenorul.

Ţări diferite, nevoi comune

“Cetăţenii de aici, la fel ca şi cei europeni, au nevoie de energie la preţuri accesibile. UE şi alţi donatori sunt gata să ajute R. Moldova pentru a eficientiza sectorul energetic”, a declarat Shuebel. Şeful delegaţiei a mai menţionat că, în baza acestui proiect, UE îşi propune să sporească cea mai ambiţioasă iniţiativă de promovare şi utilizare a tehnologiilor pe bază de energie din biomasă.

“Important este că la desfăşurarea acestui proiect au participat foarte muţi oameni, iar împreună am obţinut rezultate bune”, susţine Matilda Dimovska, Reprezentant Permanent Adjunct, PNUD Moldova.

Pentru instalarea sistemelor de încălzire în ambele instituţii s-au cheltuit 52.245 de euro, din fondul proiectului de energie şi biomasă. Comunitatea a contribuit cu o investiţie de 7.852 de euro, ce a vizat reconstrucţia sistemului de încălzire din interior, înlocuirea geamurilor şi a uşilor la centrul comunitar.

Proiectul Energie şi Biomasă în Moldova este un proiect de 4 ani, implementat în 2011-2014. Bugetul total al proiectului este de 14.56 milioane de euro, acordaţi de UE (14 mln euro) şi PNUD Moldova (560 mii euro).

Aida COTRUŢĂ