Apa care ne îmbolnăveşte

430-apa1Dreptul la apă potabilă a devenit unul fundamental pentru cetăţenii R. Moldova începând cu anul 2010, însă asigurarea locuitorilor cu apă de calitate este de-a dreptul o provocare pentru autorităţi. Lucrările de proiectare a apeductelor şi cele de implementare ajung să coste milioane de lei, nepermise de bugetele locale. Pentru ca asemenea proiecte să obţină eventuale finanţări naţionale sau străine, ele trebuie să aibă caracter regional.

În comuna Găvănoasa din raionului Cahul nu există un sistem centralizat de aprovizionare cu apă de calitate, iar cea din fântâni nu corespunde parametrilor sanitari. Nici instituţiile publice nu au acces la apă de calitate. Administraţia şcolii le sugerează elevilor să îşi aducă apă de băut de acasă, iar grădiniţele sunt alimentate cu apă cumpărată de la fabrica de vin din vecinătate. Aceasta este păstrată într-un rezervor special amenajat, iar din când în când se mai adaugă în ea soluţie de clor.

Tinerii aduc filtre din Europa

Grigore Gherţa, primarul satului Găvănoasa, spune că în mai mult de 90 la sută dintre fântânile din localitate apa nu este bună pentru consum. “Oamenii se descurcă cum pot. Tinerii, care mai pleacă, se întorc şi mai cumpără câte-un filtru, se străduiesc să-i păzească şi pe copii, dar cel mai greu e cu bătrânii…”

Situaţia nu este mai bună nici la Centrul de Sănătate din localitate. Infirmierele cară zeci de căldări cu apă de la o distanţă de peste o sută de metri, apoi le ridică la etajul doi al blocului. “Soluţia ar fi să aducem apă de la întreprinderea municipală Apă-Cahul, adică apă din Prut, care trece prin toate etapele de curăţare şi monitorizare a calităţii”, afirmă primarul din Găvănoasa la o întâlnire cu alţi conducători din satele apropiate.

Nici ceainicul electric nu rezistă la atâtea săruri

Nina Munteanu, primara satului Pelinei, raionul Cahul, este îngrijorată de efectele apei de proastă calitate asupra sănătăţii consătenilor, în special a copiilor. “Problema e la toţi aceeaşi: îmbolnăviri frecvente, copiii consumă apă care conţine săruri foarte multe şi, din această cauză, de multe ori la cei micuţi se găseşte calcar la rinichi. E o problemă foarte dureroasă”, spune Nina Munteanu. Deşi grădiniţa este conectată la apeduct, apa conţine totuşi cantităţi sporite de calcar, care poate fi observat şi pe vasele în care se fierbe aceasta la grădiniţă.

430-apa2“La primărie consumăm aceeaşi apă ca şi copiii. Ceainicele electrice nu rezistă, le schimbăm foarte des, fiindcă sunt depuneri mari de săruri”, mărturiseşte primarul.

“Ne-au spus să închidem fântânile”

Potrivit datelor deţinute de oficiul medicilor de familie din Pelinei, numărul îmbolnăvirilor provocate de apa de proastă calitate este în creştere. “Dacă anul trecut am avut patru cazuri de îmbolnăvire de ciroză, anul acesta avem 12. Avem şi decese cauzate de ciroză şi boli gastro-intestinale… Când au fost cei de la staţia epidemiologică şi au luat analizele, din 18 fântâni apa a fost potabilă numai în două. Avem fântâni pe care în general ne-au spus să le închidem, pentru că nu se permite de adăpat din ele nici animalele”, spune Elena Constantiniuc, asistentă superioară la oficiul medicilor de familie.

Ca o localitate să beneficieze de apeduct, este nevoie de investiţii de milioane, lucru practic imposibil pentru satele din R. Moldova. Pentru a atrage surse suplimentare de finanţare, proiectul trebuie să aibă caracter regional. În acest sens, primarii localităţilor Pelinei, Găvănoasa, dar şi din alte sate apropiate, lucrează în comun pentru a construi un apeduct magistral. “Avem deja elaborate proiectele tehnice pentru trei primării. Problema mai urgentă e să găsim finanţatorii”, spune Nina Munteanu.

Banii pentru apeduct “muncesc” permanent

În raionul Cahul există şi localităţi în care problema accesului la apă potabilă, în mare parte, a fost soluţionată. În satul Văleni, peste 80 la sută din gospodării sunt conectate la apeduct. “Chiar săptămâna trecută, au fost să vadă cum funcţionează sistemul şi au rămas impresionaţi că totul funcţionează la parametri normali, este gestionat bine şi s-au convins că banii care au fost daţi muncesc în continuare ”, spune cu mândrie primarul din Văleni, Silvia Ştirbeţ.

Cu toate acestea, la Văleni mai este nevoie de investiţii. Potrivit datelor deţinute de Centrul de Sănătate Publică Cahul, în apa din unele sectoare se găsesc cantităţi sporite de petrol, fier şi fluor. Alexandru Calendar, şef de secţie la Centrul de Sănătate Publică Cahul, a precizat că produsele petroliere care se depistează în apă, fierul şi fluorul sunt în cantităţi mici şi, practic, apa corespunde cerinţelor. Silvia Ştirbeţ spune că a informat sătenii despre situaţia dată şi că în prezent se lucrează la un sistem de tratare a apei. “Am purces pe o cale lungă de informare a localităţii: haideţi să vedem ce se poate face ca să dăm totuşi apă conform parametrilor de calitate. Acum, unitatea de implementare a proiectelor de pe lângă Banca Mondială ne proiectează o instalaţie pentru tratarea apei.”

Oamenii construiesc băi, nu şi sisteme de canalizare

Şi dacă în apeducte se mai investeşte, atunci la capitolul sisteme de canalizare R. Moldova are restanţe şi mai mari. În mod firesc, aceste două reţele ar trebui să fie instalate concomitent, însă nici legislaţia nu impune asemenea condiţii şi nici mijloace financiare nu sunt prevăzute din start pentru aceste sisteme. Astfel, de cele mai multe ori, apa folosită ajunge în sol fără a fi curăţată. “Peste vreo doi ani va fi foarte acută chestiunea aceasta privind canalizarea, pentru că cei care vin de peste hotare au început să-şi facă băi, bucătării, robinete în casă şi este nevoie urgentă de un sistem de canalizare”, spune Valentina Carastan, primara satului Slobozia Mare. “Dar e foarte scump. Construcţia canalizării costă dublu sau chiar triplu faţă de apeduct. Primăriile sunt la limita bugetului, normal că este imposibil de a construi în paralel”, a adăugat ea.

În ultimul timp, investiţiile în domeniul aprovizionării cu apă au crescut. Numai în anii 2011- 2012, Fondul Naţional pentru Dezvoltare Regională a alocat circa 90 de milioane de lei pentru construcţia sistemelor de aprovizionare cu apă. Banii au fost investiţi prin intermediul Agenţiilor de Dezvoltare Regională (ADR). În partea de sud a R. Moldova au fost investiţi peste 25 de milioane de lei pentru două proiecte regionale ce ar fi trebuit să aprovizioneze cu apă cinci localităţi. Totodată, Guvernul României, prin intermediul GIZ Moldova, a alocat trei milioane de lei pentru finalizarea proiectului din satul Roşu, Cahul. “Cel mai important este ca lumea să aibă apă, dar nu mai puţin important este să fie şi sistem de canalizare, pentru a diminua poluarea solului”, explică Maria Culeşov, directoare la ADR Sud. “Pentru noi este prioritar să selectăm proiectele care ar aproviziona populaţia din sudul Moldovei cu apă”, a punctat ea.

430-apa3Descentralizarea, aşteptată ca apa

Dat fiind faptul că lipseşte un concept clar în domeniul aprovizionării cu apă şi canalizare, autorităţile locale se confruntă cu mai multe probleme în procesul de gestionare a acestui serviciu. În prezent, se mai lucrează la “Legea serviciului public de alimentare cu apă şi canalizare”, însă, potrivit reprezentanţilor APL, acest proiect de lege ar încălca principiul autonomiei locale.

“Să se facă totuşi descentralizarea puterii de stat, pentru că acolo este o parte din cheia succesului nostru. Şi nu vom mai merge să cerşim, vom avea banii noştri şi vom şti cât să plănuim. Vom şti câţi finanţatori sunt în ţară şi ce procent din contribuţii cer. Şi atunci multe probleme s-ar rezolva. Timpul trece, mandatul trece, oamenii îmbătrânesc, alţi copii se nasc, şi în localităţi avem aceeaşi situaţie”, spune Valentina Carastan, primara satului Slobozia Mare.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *