Antreprenoriat la feminin
Fiecare al patrulea antreprenor din R. Moldova este femeie. Deşi studiile arată că liderii femei sunt mai buni şi mai de succes, moldovencele care au curajul să lanseze un business se limitează, în mare parte, la afaceri mici. Pentru a balansa situaţia, statul şi-a asumat responsabilitatea ca în următorii ani să stimuleze antreprenoriatul feminin, în particular în zonele rurale, astfel încât să crească numărul femeilor de la sate implicate în business.
Timp de 15 ani a „pus pe picioare” sute de copii, lucrând ca educatoare la grădiniţa din sat. Când a ajuns la concluzia că salariul de pedagog nicicum nu-i mai permite să-şi ajute cei doi copii ai săi, încă necăsătoriţi, a decis să-şi pună pe picioare propria afacere. Istoria Luciei Ceban din Cotiujenii Mari, Şoldăneşti, este una de succes absolut. În doar doi ani a reuşit să beneficieze de instruire, a obţinut o finanţare nerambursabilă, a procurat utilaje costisitoare, continuă să-şi dezvolte afacerea, iar familia o susţine în tot ce face.
„Niciodată nu m-am gândit că pot ajunge să am afacerea mea. De aceea le-aş spune la toate doamnele să nu se teamă să pornească o afacere, pentru că orice se poate face. Se poate reuşi ceva în viaţa asta. Nu trebuie să ne gândim numai că cineva trebuie să ne dea nouă, dar trebuie să facem şi noi, să lăsăm ceva în urmă”, este convinsă Lucia.
„Am fost încurajată”
Primul a pornit-o pe calea afacerilor soţul, Alexei. Şi-a pus baza cu economiile pe care a reuşit să le retragă la timp de pe „cnişcă”. Acum, deţine câteva tractoare şi maşini de lucru, mai multe hectare de pământ arabil, livadă şi nu doar. Când au văzut că sunt nevoiţi să vândă la preţ de nimic ceea ce cresc timp de un an, s-au întrebat de ce nu şi-ar prelucra ei înşişi propria producţie. Atunci, Lucia a decis că e timpul să se apuce şi ea de afaceri.
„Mi-am zis: dă să fac, de ce să nu pot? Am încercat şi am fost încurajată. Când am pornit afacerea, nu am întâlnit obstacole în ideile pe care le-am avut, în ceea ce-am vrut să fac şi de aceea poate a şi mers mai bine”, spune Lucia, care doar în doi ani a ajuns să administreze o moară de grâu, o moară de porumb, o alta de nutreţ pentru animale şi o oloiniţă. În cadrul programului Pare 1+1 a beneficiat de finanţare pentru o linie de îmbuteliere a uleiului şi de împachetare a făinii de porumb.
„De-ar fi să aibă toţi aşa soţii”
„Mai avem de făcut reparaţie, dar ne descurcăm încetişor. Mai avem nevoie de nişte credite şi atunci o să apelăm la bancă. La bancă nu am avut probleme niciodată. Toată vremea ne-a mers în întâmpinare. Vă spun, nu am întâlnit nişte obstacole mai mari, nu ştiu de ce”, povesteşte proprietara morilor, în timp ce o porneşte pe cea de porumb ca să ne convingă de calitatea făinii.
Soţul recunoaşte cu mândrie că Lucia are o afacere mai de succes decât a lui. „Când îmi este mai greu, încă împrumut bani de la dumneaei ca să lucrez pământul. De-ar fi să aibă toţi aşa soţii, care să se descurce în afaceri şi care să aibă o afacere cât de cât bună”.
E foarte uşor de deschis şi foarte greu de menţinut
Spre deosebire de Lucia, Diana Valuţă din Chişinău a avut mai puţin succes. Ea este medic ginecolog. În 2007, după ce a studiat piaţa şi a constatat că există nu doar cerere, dar chiar o necesitate a populaţiei, a decis să deschidă un cabinet ginecologic consultativ, o afacere micuţă, de care s-ar ocupa în paralel cu meseria ei de bază, fiind doctor la Institutul Oncologic din capitală.
După 3 ani, Diana a decis să suspende activitatea cabinetului. A avut alternativă, un loc de muncă la care putea reveni în orice moment, lucru pe care l-a şi făcut. Cât despre afacere, este convinsă că într-o bună zi, când va avea forţele necesare, o va relua.
Diana susţine că este foarte uşor de deschis şi foarte greu de menţinut o afacere. „Nu am simţit niciun fel de susţinere din partea nimănui. Cred că nu am rezistat nu atât concurenţei, cât greutăţilor legate de începutul unei afaceri, că orice afacere are o perioadă de început, când nu sunt venituri, ci doar cheltuieli. Este destul de complicat atunci când nu ai ce propune în gaj. Am încercat să iau un credit, dar condiţiile nu au fost potrivite pentru mine. Dacă aş fi putut lua un credit care mi-ar fi convenit, cred că nu aveam să stopez afacerea”.
„Puţin este necesar de a dezvolta iniţiativa”
Iulia Iabanji, directoarea Organizaţiei pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM), susţine că toate programele care sunt implementate, fie cu finanţare din bugetul de stat, fie cu asistenţă internaţională şi în parteneriat cu partenerii de dezvoltare internaţionali, la indicatorii de rezultat, obligatoriu, au pus indicatorul de gen, femeilor trebuind să le revină numaidecât de la 30 la 50%. „La noi, toată legislaţia permite şi bărbaţilor, şi femeilor să desfăşoare o activitate antreprenorială. Toate programele sunt eligibile atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, poate puţin este necesar, pentru femeile noastre, de a dezvolta iniţiativa şi asumarea riscului de a începe ceva”, susţine Iabanji în una dintre ediţiile emisiunii Reporter de Gardă.
Tatiana Batuşchina, preşedinta Centrului Internaţional de Promovare a Femeilor în Business, instituţie care de mai bine de 10 ani instruieşte, asistă şi ajută cum poate femeile care vor să lanseze sau care au deja o afacere, nu-i dă dreptate Iuliei Iabanji. „Chiar dacă se spune că în ţara noastră există balanţă de gen, deocamdată această paritate nu se respectă întru totul, pentru că, în primul rând, bărbaţii şi femeile au căi diferite de a lansa o afacere. Unui bărbat îi este mai uşor să facă acest lucru, pentru că este capul familiei, şi dacă decide să iniţieze o afacere, de regulă, el doar anunţă familia ce a decis. În cazul femeilor (şi probe sunt, în special, în regiuni, în localităţile rurale), dacă ea vrea să lanseze un business, trebuie să-şi convingă soţul, să demonstreze că asta va fi de folos familiei”, spune Batuşchina.
„Granturile sunt ca un dar al sorţii”
Tatiana Batuşchina susţine că femeilor le este mai greu şi să obţină un credit. Drept exemplu poate servi cazul unei membre a Centrului, o femeie de afaceri destul de realizată, care dorea să obţină un credit comercial de la o bancă, dar care a fost refuzată, deşi prezentase toate actele necesare. Când a mers soţul ei la bancă, exact cu acelaşi dosar, a obţinut creditul. „E posibil ca acesta să fie un caz singular, dar odată ce există un astfel de caz, înseamnă că pot exista şi altele. În general, cu creditele este o situaţie foarte complicată”, a mai adăugat Batuşchina.
Din experienţă proprie, experta ştie că cele mai multe probleme le au femeile din zonele rurale. În primul rând, acolo nu există infrastructura necesară pentru susţinerea micului business. „În sate, femeile îşi administrează şi gospodăriile: grădină, câmp, casă, ogradă. De unde să mai ia timp şi forţe să-şi dezvolte şi o afacere? Nu toate femeile pot, doar cele care depun un mare efort, şi cele care sunt ajutate de familie. Granturile, dacă există investitori străini, sunt ca un dar al sorţii. Nu poate conta fiecare femeie că va obţine un grant pentru dezvoltarea afacerii, deşi astfel de exemple există”, declară Batuşchina în aceeaşi ediţie a emisiunii Reporter de Gardă.
Abilitarea economică a femeilor – o prioritate a ONU
Iulia Iabanji precizează că instituţia pe care o reprezintă are planificate programe dedicate anume femeilor care vor să lanseze o afacere. „Noi administrăm şi un fond de garantare şi anul acesta suntem chiar preocupate de elaborarea unui nou produs de garantare pentru femeile care doresc să-şi lanseze propria afacere şi să obţină un credit de la instituţiile bancare”, a explicat Iabanji.
Chiar şi Directoarea executivă a entităţii Naţiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen şi Abilitarea Femeilor, Michelle Bachelet, a declarat că prima sa prioritate pentru 2012 va fi reînnoirea imboldului pentru abilitarea economică şi participarea politică a femeilor. Această prioritate răspunde cerinţelor femeilor şi ţine cont de evenimentele recente şi transformările care au loc în domeniile economic, social şi politic, a specificat Bachelet.
P.S. Mai multe informaţii despre acest subiect puteţi afla în ediţia a 55-a a emisiunii Reporter de Gardă, de pe pagina electronică www.reporterdegarda.md.
Tatiana EŢCO
