Antenele GSM: Ne omoară sau nu?

Sunt antenele de telefonie mobilă periculoase? Mai mulţi locatari din Chişinău se plâng că, după ce o asemenea antenă a fost instalată în apropierea caselor în care locuiesc, suferă de dureri de cap şi de insomnie.

De partea cealaltă, compania respectivă afirmă că acest tip de antene nu este dăunător şi că antena de care vorbesc locuitorii încă nu a fost dată în exploatare. Una peste alta, studiile în domeniu sunt contradictorii. Deşi nu există dovezi clare despre pericolul antenelor GSM, unii specialişti sunt de părere că, în timp, oamenii care locuiesc în preajma unor astfel de dispozitive se pot alege cu maladii oncologice.

Antena cu pricina a fost instalată în interiorul curţii Direcţiei poliţiei rutiere de pe str. Vasile Alecsandri, 42, în această vară. Ea aparţine companiei de telefonie mobilă Orange. După instalare, locatarii din preajma secţiei de poliţie au început a se confrunta cu diferite probleme de sănătate: dureri de cap, insomnie, nervozitate sporită, dar şi cu o scădere a capacităţii de a învăţa, în cazul copiilor. Alţi locatari susţin că şi recepţionarea programelor TV a început să fie problematică.

„Din cauza antenei ne doare capul”

Ulterior, pentru a pune punct situaţiei, locuitorii din apropiere s-au adresat mai multor instituţii ale statului, printre care Ministerul Afacerilor Interne (MAI) sau Centrul Naţional de Medecină Preventivă a R. Moldova. Adresarea a fost semnată de 16 dintre persoanele îngrijorate de prezenţa antenei GSM. Antena, însă, continuă să stea şi astăzi în coasta caselor lor.

Valeriu Cazacu, unul dintre locatari, ne-a spus că nu mai suportă această situaţie şi că, în urma apelurilor adresate instituţiilor responsabile ale statului, nu s-a ales cu nimic. „Cu siguranţă, antena este dăunătoare. Am citit numeroase articole pe Internet, aflând cât de periculos este să stai lângă o astfel de antenă.”

„Ceva s-a schimbat în ultimul timp. Şi somnul a devenit mai rău, şi durerile de cap sunt mai frecvente. Cu siguranţă, e din cauza antenei”, afirmă Iurie Cazlov, completat de Iulia Cazlova. „Televizorul nu mai arată normal, deşi anterior nu aveam probleme. Cu siguranţă, e din cauza antenei GSM.” „Ne afectează antena. După ce au instalat-o, durerile de cap practic nu m-au lăsat. Am început să obosesc mai repede. Copilul simte şi el slăbiciuni. Nu pot să fie schimbări atât de bruşte în organism din senin. E clar că se întâmplă din cauza antenei”, se plânge şi Tatiana Zambiţchi. Am discutat cu mai mulţi vecini, care ne-au împărtăşit aceleaşi opinii. Au existat, însă, şi câţiva sceptici, care nu văd vreo legătură între durerile de cap şi antena GSM din apropierea casei în care locuiesc. „Eu nu am probleme. Nu cred că antena asta îţi provoacă dureri de cap, oamenii doar fac panică”, a afirmat Nicolae R.

Poliţiştii nu sunt afectaţi?

Am apelat la poliţiştii din interiorul Direcţiei poliţiei rutiere, încercând să constat dacă şi ei sunt afectaţi de amplasarea antenei, chiar la locul lor de muncă. Deşi am insistat, poliţistul de la unitatea de gardă a refuzat să ne răspundă dacă are sau nu probleme din cauza antenei GSM. El ne-a rugat să-l întrebăm despre asta pe Victor Gandraman, responsabil pentru relaţiile cu presa. La rândul său, acesta ne-a îndreptat la MAI. La serviciul de presă am fost informaţi că ar trebui să trimitem întrebările în scris.

Ceea ce nu am putut afla de la MAI am reuşit să aflăm la Compania Orange, unde am discutat cu doi ingineri. Aceştia au refuzat să le facem public numele, însă ne-au spus că asemenea antenă există. „Avem aşa antenă, dar e instalată legal. Avem un contract cu MAI, semnat cu fostul ministru, Gheorghe Papuc. Nu vă putem spune cât plătim, pentru că informaţia este confidenţială.” La Compania Orange ni s-a mai spus că aceste antene nu sunt nocive pentru sănătate, ele fiind direcţionate şi având o putere de acţiune nu prea mare, echivalentă cu cea a unui telefon mobil. Orange are 300 asemenea antene instalate pe teritoriul R. Moldova. „Ştim că oamenii s-au plâns, însă cel mai mare paradox este că antena încă nu funcţionează, iar pe oameni deja îi doare capul. E un nonsens. Locatarii au probleme psihologice.”
Deşi nu am putut afla cât primeşte MAI pentru că a permis instalarea unei astfel de antene pe teritoriul său, ştim că, în străinătate, companiile plătesc între 300-500 de euro lunar locatarilor blocurilor unde au instalat asemenea dispozitive. Cu câţiva ani în urmă, în R. Moldova se achitau doar câteva sute de lei lunar.

Verdict: instalate corect, nu sunt periculoase

Contactat de ZdG, Constantin Iulargi, de la Centrul Naţional de Medicină Preventivă, ne-a declarat că, timp de 10 ani, nu au fost depistate cazuri în care să fi fost depăşite normele privind răspândirea radiaţiei în locurile unde au fost instalate asemenea antene. „Instalarea antenelor GSM este anticipată de un şir de calcule cu privire la posibilele radiaţii. Se stabileşte dacă poate sau nu poate fi instalată o antenă pe locul respectiv. Decizia definitivă o ia proprietarul imobilului. Noi doar spunem dacă e sau nu dăunător. Dacă antena este instalată corect, ea nu poate fi periculoasă”, a conchis Iulargi.

Acum o lună, Ghenadie Butacov, inginer în cadrul acestei instituţii, a inspectat locul respectiv. El ne-a spus că antena încă nu funcţionează şi că doar atunci când va fi dată în exploatare vor fi făcute verificări de rigoare.

Valeriu Elaş, directorul general al Întreprinderii „Radiocomunicaţii”, ne-a explicat că studiile efectuate în domeniu sunt diverse şi că ar fi nevoie de studii mai aprofundate pentru a stabili cu exactitate dacă antenele GSM sunt sau nu periculoase. „Totul depinde de puterea de emisie. Dacă ea e mai mare de un kilowatt, atunci antenele pot fi periculoase. Dacă ele sunt înălţate pe un bloc, atunci cei de jos nu au de ce să-şi facă griji.” După ce i-am povestit cazul nostru, Elaş a afirmat că locuitorii nu ar trebui să se simtă în pericol. „Dacă se află la o oarecare distanţă de ea, atunci sunt în siguranţă, mai ales că antena este mai sus decât casele lor.”

„Nici măcar berzele nu îşi fac cuib”

În străinătate părerile vizavi de antenele GSM sunt împărţite. Există studii care susţin că acestea nu sunt periculoase, însă există şi altele, potrivit cărora nocivitatea unor astfel de antene poate fi depistată abia peste 10—15 ani, atunci când oamenii sunt diagnosticaţi cu diverse boli incurabile, inclusiv cu maladii oncologice. Un cercetător ştiinţific al Institutului de Sănătate Publică din România susţine că ele acţionează asupra ADN-ului, provocând producerea celulelor malformate, care pot evolua în cancer. Prof. dr. Vlad Ciurea, unul dintre cei mai cunoscuţi medici din România, afirmă şi el că e dovedit internaţional că antenele sunt periculoase pentru toate fiinţele vii, că ar favoriza scăderea rezistenţei organismului sănătos şi prăbuşirea rezistenţei organismului deja invadat de boală. „Nici măcar berzele nu îşi fac cuib pe ele.”

De fapt, în Franţa, iar mai nou şi în România, cetăţenii au acţionat în judecată companiile de telefonie care au instalat asemenea antene pe blocurile unde locuiesc. În ţara vecină există situaţii când companiile au fost nevoite să-şi ia antenele de pe acoperişul blocurilor. Instanţa de judecată şi-a motivat decizia astfel: „având în vedere caracterul controversat al concluziilor studiilor şi faptul că, în speţă, se pune problema efectelor potenţiale în timp (deci nu imediate, vizibile) asupra sănătăţii celor care locuiesc sub acest dispozitiv (antena GSM), instanţa apreciază că dreptul la viaţă şi integritate fizică şi implicit la sănătate, garantat de art. 2 din Conventia Drepturilor Omului… presupune şi eliminarea din mediul biologic al individului a oricarui risc potenţial pentru sănatatea şi bunăstarea sa”.

În România, deşi indirect, statul a recunoscut pericolul pe care îl aduc antenele GSM. Angajaţii Camerei Deputaţilor şi cei de la Guvern au obţinut de la şefii lor un spor de 10 la sută din salariul de bază pentru faptul că sunt expuşi radiaţiilor emise de antenele GSM aflate pe cladirile Palatului Parlamentului, respectiv pe cea a Palatului Victoria. De acest spor mai beneficiază şi salariaţii unor primării şi consilii judeţene din ţara vecină.

Victor MOŞNEAG