Angajaţii MAI aduc prejudicii statului
Transparency International-Moldova a lansat, la 21 iulie, studiul „Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI”. Studiul se referă la procedeele de implementare a hotărârilor Curţii de Conturi, la principalele probleme care împiedică acest proces, la pedepsirea funcţionarilor care au admis abuzuri, la utilizarea mijloacelor publice şi la gestionarea patrimoniului public etc.
Studiul este o continuare a procesului de monitorizare a implementării hotărârilor Curţii de Conturi (HCC) demarat de TI – Moldova în 2009. Scopul cercetării constă în evaluarea situaţiei privind implementarea de către autorităţile publice a recomandărilor Curţii de Conturi, determinarea obstacolelor în calea acestui proces şi găsirea soluţiilor de remediere a situaţiei. În calitate de obiect al monitorizării a fost selectată HCC nr. 5 din 26.01.2010 „Privind Raportul auditului legalităţii unor operaţiuni şi tranzacţii financiare şi a unor aspecte privind gestionarea patrimoniului public la MAI şi unele instituţii subordonate în perioada anilor 2002-2009 (9 luni)” (MO nr. 37-38 din 19.03.2010).
Iregularităţile MAI
Lilia Carasciuc, directoarea TI-Moldova, a specificat la lansare că această cercetare abordează trei subiecte importante: confruntarea informaţiei mai multor instituţii publice, organizarea unui focus-grup orientat spre depistarea celor mai frecvente probleme, realizarea unui sondaj al opiniei instituţiilor publice privind calitatea auditelor Curţii de Conturi.
Iana Spinei, expert TI-Moldova, susţine că au fost depistate multiple abateri în administrarea şi gestiunea mijloacelor publice şi a patrimoniului: nerespectarea normelor financiare, eschivarea fostei conduceri a ministerului de la modul legal de formare şi utilizare a mijloacelor speciale parvenite de la Consiliul Europei şi Asociaţia Europeană a Colegiilor de Poliţie. Mijloacele respective erau destinate pentru instruire, organizare de seminare, acestea nefiind utilizate conform destinaţiei. Pentru acoperirea cheltuielilor privind repararea transportului, pentru procurarea mijloacelor ce ţin de uzul gospodăresc lipseau documentele primare, care confirmă organizarea acestor evenimente, adică accizele, devizele de cheltuieli. Iana Spinei adaugă: “Cel mai interesant e faptul că mijloacele în general n-au fost transferate la conturile bugetare, adică trezoreriale, ale Ministerului Afacerilor Interne, ci au fost transferate prin intermediul unei întreprinderi de stat, e vorba de “Tehnosec”. Fiind destinate pregătirii şi desfăşurării conferinţelor şi seminarelor, mijloacele au fost utilizate inclusiv pentru reparaţia şi întreţinerea transportului, procurarea mijloacelor fixe, mobilierului, obiectelor de uz gospodăresc. Bunurile nu au fost achiziţionate în baza procedurilor de achiziţie publică. Lipsesc agendele evenimentelor, devizele de cheltuieli care confirmă organizarea şi desfăşurarea manifestaţiilor”. Astfel, s-a depistat efectuarea de cheltuieli în interese de partid, înstrăinarea frauduloasă a imobilelor; efectuarea achiziţiilor publice în lipsa alocaţiilor de la buget şi fără respectarea procedurii legale ş.a. Toate acestea au adus prejudicii considerabile bugetului de stat. În plus, în repetate rânduri, s-au dat premii valoroase pentru angajaţii MAI, de la cadouri de preţ la bani.
Urmările evaziunilor fiscale MAI
Tudor Moisei, şef adjunct al Direcţiei generale economie şi finanţe a MAI, afirmă că ,,responsabilitatea îi revine conducătorului entităţii date, care a emis ordine de premiere legale. Laboratorii care sunt întreţinuţi de la bugetul de stat nu au aşa ocazii şi facilităţi de a fi premiaţi cu aşa cadouri şi aşa premii, până la 11 salarii anual. Noi n-am fost indiferenţi. Organele interne când au stabilit regularităţile date, au emis ordine şi am limitat practicile acestea”.
În urma acestui studiu, reprezentanţii TI-Moldova fac următoarele concluzii: persistă practica prezentării unor răspunsuri sumare şi evazive, accesul la unele informaţii cu caracter public fiind în continuare îngrădit; nici o persoană ce deţine funcţie de răspundere care a admis încălcări la utilizarea mijloacelor financiare şi la gestionarea patrimoniului public nu a fost sancţionată disciplinar de conducerea ministerului pe motiv că la momentul controlului persoanele date erau concediate sau au demisionat după efectuarea controlului; până în prezent, nici o persoană cu funcţie de răspundere din cadrul MAI nu a fost sancţionată penal; din şase cauze penale pornite pe marginea hotărârii Curţii de Conturi nr. 5 din 26.01.2010 doar patru au rămas pe rol: una dintre ele se află în examinare la Judecătoria Centru, două – în gestiunea organului de urmărire penală al CCCEC, urmărirea nefiind finalizată, şi o cauză este suspendată.
Funcţionarii MAI vor rămâne nepedepsiţi?
Din moment ce abaterile constatate în HCC au avut loc în anii 2002-2009, există riscul să expire termenul de prescripţie şi, ca rezultat, persoanele vinovate să nu fie trase la răspundere, iar prejudiciul adus statului să fie restituit parţial sau chiar deloc. Până în prezent au fost luate decizii judecătoreşti în două dosare civile: în primul caz, pornit pe faptul înstrăinării ilegale a două imobile, Curtea Supremă de Justiţie a respins acţiunea Procuraturii Generale (prejudiciul adus statului a fost estimat la 27,5 mil. lei), în al doilea caz, pe faptul încasării cu titlu de îmbogăţire fără justă cauză a sumei de 829,9 mii lei, Curtea de Apel Economică a admis restituirea a doar 42% din suma prejudiciului.
TI-Moldova este o filială a organizaţiei mondiale anticorupţie Transparency International, înregistrată la 14 iunie 2000. Una dintre principalele priorităţi ale TI-Moldova este promovarea unor acţiuni anticorupţie, convocarea celor mai active personalităţi cunoscute în calitate de promotori ai principiilor transparenţei, democraţiei şi evidenţei.
Olga Bulat
