Amnistie preelectorală

La scurt timp după promulgarea şi, ulterior, votarea Legii privind amnistia în legătură cu declararea anului 2008 An al Tineretului, întrebări despre soarta tinerilor care urmează să fie eliberaţi se aud repetat. Chiar dacă unele organizaţii neguvernamentale anunţă că procesul de reintegrare în societate a unui ex-deţinut este dificil şi anevoios, iar datele Departamentului Instituţiilor Penitenciare (DIP) arată că jumătate din persoanele eliberate din detenţie săvârşesc noi infracţiuni, în legea respectivă lipsesc prevederile despre reintegrarea socială a celor amnistiaţi.

La 1 aprilie curent, în penitenciare erau deţinuţi 686 de condamnaţi în vârstă de până la 21 aniNimic, în afară de lege

Avocatul Veaceslav Ţurcan, coordonatorul Programului “Avocaţii şi drepturile omului”, Amnesty International Moldova, spune că “această lege cere doar amnistierea, atât. Mai departe sunt alte relaţii juridice care, în mod normal, trebuie să fie reglementate de altă lege”.

Încercarea de a afla dacă, concomitent cu Legea privind amnistia a fost aprobat vreun document în care să fie stipulat ce va întreprinde statul pentru reintegrarea în societate a tinerilor amnistiaţi, s-a soldat cu eşec. Serviciile de presă ale Preşedinţiei, Parlamentului şi Guvernului au declarat că nu au auzit de aprobarea unui document în acest sens. Şi consultantul ministrului Justiţiei, Anatol Semionov, spune că nu e la curent. “Nu avem nimic în afară de lege”, afirmă acesta.

“Victimă poate deveni oricare dintre noi”

Potrivit Alionei Cojocaru, consilier de reintegrare socială a persoanelor eliberate din detenţie la Centrul de Justiţie Comunitară din Chişinău, reintegrarea tinerilor şi minorilor este mai dificilă, decât a adulţilor, mai ales la capitolul angajării în câmpul muncii.

“Ei sunt la o vârstă în care, atunci când vine vorba sa-şi caute un serviciu, nu ştiu cu siguranţă ce vor să facă. Tinerii preferă să nu fie încadraţi într-o ocupaţie permanentă”, susţine Cojocaru, precizând că şi la nivel de comunitate este foarte mult de lucru, deoarece societatea nu vrea să conştientizeze că orice persoană care doreşte să se reintegreze şi nu este susţinută devine un potenţial infractor, iar victimă a acestuia poate deveni oricare dintre noi.

Datele DIP demonstrează că unele persoane eliberate din detenţie ajung din nou pe mâna poliţiei. Astfel, la 4 aprilie curent, în penitenciarele din R. Moldova se aflau 6641 condamnaţi, dintre care 3605 aveau la activ cel puţin un dosar penal. O situaţie similară a fost înregistrată la aceeaşi dată şi anul trecut (din cei 6683 de condamnaţi, 3743 aveau antecedente penale).

Alexandru Adam, şeful Direcţiei Juridice a DIP, consideră că simplul fapt că vor fi eliberate persoanele care au avut un comportament adecvat în detenţie, iar infracţiunile comise de ei nu sunt din cele mai grave, e deja un pas spre integrarea acestora.

Poliţia e calmă

“Ar trebui să se manifeste grija statului”, crede Veaceslav Ţurcan. Avocatul spune că, în acest caz, Guvernul merită o critică dură, deoarece persoanele care au decis să amnistieze tinerii, trebuie să-şi dea seama care vor fi consecinţele.

Chiar dacă pe internet au apărut numeroase comentarii care prognozează evenimente sumbre pentru societatea moldovenească, forţele de ordine par să nu-şi fac griji în legătură cu Legea amnistiei. Solicitată să spună dacă eliberarea unui contingent mai mare de deţinuţi ar putea duce la majorarea numărului infracţiunilor, Ala Meleca, şefa Serviciului de presă al MAI, a declarat că acest lucru rămâne de văzut. “Vor fi înregistrate infracţiunile, vom avea o statistică, după analiza crimelor descoperite. În cazul dat vom putea oferi un răspuns concret”, a menţionat Meleca, exprimându-şi speranţa că “majoritatea din ei, dacă nu chiar toţi, s-au corijat”.

Aliona Cojocaru, consilier de reintegrare socială a persoanelor eliberate din detenţie, spune, însă, că eliberarea unui număr de deţinuţi nu ar fi o problemă, dacă aceştia ar fi mai motivaţi şi mai orientaţi.

“În cazul când au fost eliberate mai multe şi acestea stau fără nici o ocupaţie, atunci e problematic. Chiar dacă ei ies la libertate, cineva oricum trebuie să-i direcţioneze pe calea cea dreaptă. Asta pentru că în timpul cât aceştia au stat în penitenciar, în societate se mai produc unele modificări, iar ei nu sunt la curent cu toate evenimentele.

Lege pentru voturi

Amintim că Legea privind amnistia este o iniţiativă a preşedintelui R. Moldova, Vladimir Voronin, şi a fost votată în Anul Tineretului, declarat astfel tot la propunerea primei persoane din stat. Amintim că, anterior, au mai fost aprobate legi privind amnistia, doar că acestea se aflau în legătură directă cu un eveniment important pentru ţară. Spre exemplu, în 1999 a fost aprobată Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a V-a de la adoptarea Constituţiei, în 2001 – în legătură cu aniversarea a X-a de la proclamarea independenţei, iar în 2004 – în legătură cu aniversarea a X-a de la adoptarea Constituţiei.

Faptul că ultima Lege privind amnistia este o iniţiativă a şefului statului, faptul că aceasta a fost votată în regim de urgenţă, cât şi începerea campaniei electorale 2009, îi face pe unii experţi să presupună că decizia respectivă este o mişcare preelectorală a partidului de guvernământ.

Igor Volniţchi, analistul politic de la agenţia de ştiri “Infotag”, spune că “această iniţiativă nici pe departe nu pare una gândită până la capăt”, chiar dacă gestul preşedintelui este unul “frumos, mărinimos şi care… ar putea aduce şi voturi în plus PCRM în alegeri”.

Despre tinerii care urmează a fi eliberaţi din detenţie, Volniţchi crede că “ar fi naiv să credem că ei vor munci cu ziua pe câmpuri, contra câţiva lei”, deoarece “beneficiarii” de mărinimia preşedintelui, în cel mai bun caz, vor lucra ilegal pe şantierele din Chişinău, în cel mai rău caz…. Nici nu vreau să vă mă gândesc!”

Analistul politic mai menţionează faptul că, în mod normal, lansarea unor astfel de iniţiative ar trebui să fie precedată de evaluări profesioniste ale posibilului impact, dar şi de discuţii publice de amploare.

Nicolae CUŞCHEVICI

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *