Ajutor pentru familiile sărace

Familiile care se află într-o situaţie de mare dificultate pot beneficia lunar de un ajutor social care le-ar permite garantarea unui venit minim. Ajutorul social constituie diferenţa dintre venitul minim, fixat prin lege (530 lei, în anul 2010), şi totalul veniturilor de care dispune familia. Acesta este acordat în funcţie de numărul de persoane care trăiesc împreună în aceeaşi gospodărie şi au un buget comun.

Vadim Pistrinciuc, viceministru, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, ne-a explicat mai multe despre acest ajutor social.

— Ce presupune ajutorul social?

— Este un ajutor lunar, pe care statul îl acordă pe o perioadă de 6 luni, după care poate fi depusă o nouă cerere pentru încă 6 luni!

După un an de la adoptarea legii, 33 de mii de familii, adică 130 de mii de persoane, au fost ajutate. Jumătate dintre acestea sunt copii. În fiecare lună, statul plăteşte ajutor social pentru 20 mii de familii.

Ajutorul social este acordat oricărei persoane tinere sau vârstnice, aptă de muncă sau cu o dizabilitate, ori care îngrijeşte de un copil mai mic de 3 ani, de o persoană cu dizabilitate sau de o persoană vârstnică de peste 75 de ani.

— Ce trebuie de făcut pentru a beneficia de ajutor?

— Mai întâi, persoana decide dacă vrea sau nu să beneficieze de ajutorul social. Se adresează asistentului social de la Primărie. Acesta îi explică care este procedura de aplicare. Completează un chestionar detaliat, prin care persoana declară care îi sunt veniturile şi, prezintă acte de atestare a acestora. Asistentul social recepţionează cererile, ajută la colectarea actelor necesare, după care, acestea sunt trimise la direcţia raională, unde un operator introduce datele în program şi acesta emite rezultatul cererii, adică suma care trebuie primită, pentru a evita elementul subiectiv.

— Ce acte trebuie prezentate?

— Împreună cu cererea, documentele obligatorii sunt certificatul privind componenţa familiei şi actele de identitate ale tuturor membrilor familiei. Asistentul social vă va indica alte documente de care aveţi nevoie, în funcţie de situaţia particulară a fiecărei familii:

• certificatul de salariu de la locul de muncă;
• copia actului ce confirmă gradul şi termenul invalidităţii/severităţii;
• copia deciziei de plasament în instituţie;
• certificatul privind tipul de studii pe care le urmează orice membru al familiei (cu finanţare bugetară sau prin contract), cu indicarea mărimii bursei, după caz;
• confirmarea de efectuare a plăţii pensiei de întreţinere;
• certificatul privind perioada de satisfacere a serviciului militar în termen;
• certificat confirmativ de la organele abilitate sau copia actelor de proprietate privind terenurile agricole de pe lângă casă (intravilanul localităţilor), precum şi din extravilanul localităţilor;
• copia contractului de arendă, locaţiune.

— Cum se calculează ajutorul social?

— Ajutorul financiar plătit lunar este diferenţa dintre venitul minim fixat prin lege şi totalul veniturilor de care dispune familia. Venitul minim garantat fixat prin lege este compus din:

• 530 lei pentru persoana solicitantă;
• 371 lei pentru fiecare alt membru adult al familiei;
• 265 lei pentru fiecare copil;
• 159 lei pentru fiecare adult încadrat într-un grad de invaliditate;
• la acesta se adaugă 265 lei pentru fiecare copil invalid şi 53 lei dacă persoana încadrată într-un grad de invaliditate este singurul adult din familie. Din această sumă se scade totalul veniturilor familiei.

— Se iau în calcul şi plăţile unice?

— Nu se ia în considerare orice plată unică sub formă de ajutor financiar plătit de stat sau de autorităţile locale: ajutor material, ajutor de deces, ajutor pentru calamităţi, alte ajutoare de urgenţă sau alocaţii care sunt acordate o singură dată.

Pentru a sprijini persoanele cu un venit din muncă, din fiecare salariu declarat se reduce suma de 60 lei. Familiilor formate doar din membri inapţi de muncă (copii, persoane invalide, persoane peste 75 de ani) nu li se calculează venitul din activitatea agricolă şi nici pensia de întreţinere.

— Care sunt avantajele acestui ajutor social faţă de alte prestaţii sociale?

— Este un sistem nou de oferire a prestaţiilor sociale, bazat nu pe categorii de populaţie, ca până acum, dar pe principiile nevoilor, a gradului de vulnerabilitate existent într-o familie. Asta presupune că statul îşi asumă responsabilitatea să ofere acest minim ajutor social în urma discrepanţei dintre venitul minim garantat şi venitul real al familiei. Este mai echitabil şi corect să abordezi problemele oamenilor prin prisma nevoilor personale. Şi ajutorul acordat în acest mod este mai eficient, sumele pe care le primesc oamenii sunt mai mari decât ale indemnizaţiilor.

— Care sunt problemele noului sistem?

— O problemă poate fi declararea veniturilor. Aşa suntem noi, nu ne place să intrăm în detalii vis-a-vis de propriile noastre beneficii, ba mai mult, unii îşi accentuează starea de vulnerabilitate. În acest caz, când cineva sesizează astfel de situaţii, asistentul social împreună cu administraţia locală formează o comisie şi verifică relevanţa celor expuse în cerere. Dacă atestă că nu a fost declarată informaţia corectă, are dreptul să conteste această cerere şi persoanei i se suspendă dreptul la ajutorul social, dar i se aduc recomandări, care în decurs de 10 zile trebuie realizate pentru a primi ajutorul respectiv.

— Ce rezultate aţi înregistrat până la acest moment?

— Pentru luna martie avem 20 mii de familii beneficiare. Valoarea medie a ajutorului este de circa 750 de lei. Numărul mediu al membrilor familiei este de 3.8. Înseamnă că sunt şi multe familii numeroase care primesc acest ajutor.

— Ce se întâmplă cu familiile care necesită ajutor, dar nu se autosesizează?

— Conform datelor, vedem clar că există mai multe familii care trebuie să se integreze în acest sistem, dar din diverse motive nu se implică. Aceste familii, de obicei, se manifestă printr-un grad sporit de marginalizare, locuiesc în regiuni izolate, de multe ori aceşti oameni sunt uitaţi de restul comunităţii şi nu sunt tare gălăgioşi. În acest caz, contăm mult pe autorităţile publice locale şi pe asistenţii sociali din comunitate, dar nu numai. Îi poate identifica şcoala, vecinii, asociaţiile comunitare, care nu trebuie decât să sesizeze autorităţile.

— Cum pot fi motivaţi să muncească cei care primesc ajutor?

— Am primit deja semnale din comunităţi că unii dintre cei care beneficiază de acest ajutor au început să refuze să mai lucreze, cu ziua sau la munci agricole. Mulţi nu percep valoarea reală a acestui ajutor şi faptul că este adresat pentru a-ţi reabilita situaţia.

O prioritate pentru noi este introducerea în legislaţie a muncii neremunerate în folosul comunităţii pentru anumite categorii de persoane care beneficiază de acest ajutor social. Asta presupune ca administraţia publică locală să aibă posibilitatea să implice persoanele apte de muncă pentru un anumit număr de ore la muncă în folosul comunităţii: la amenajarea comunităţii, la activităţile sociale, la îngrijirea cuiva.

— Ce adresare aveţi pentru cetăţenii interesaţi?

— Fiecare să analizeze cu maximă atenţie orice informaţie pe care o află despre acest ajutor. Să nu accepte examinarea posibilităţii de primire a acestui ajutor din spusele cuiva. Să depună cererea la asistentul social şi doar atunci vor şti sigur. Să exercite un control, să întrebe, să-şi ceară drepturile, să sesizeze instituţiile statului când observă nereguli sau încălcări. Să fie maxim de corecţi când trebuie să declare anumite lucruri. Să înţeleagă că ajutorul social nu este un beneficiu pentru toţi, dar este orientat anume pentru familiile sărace.

— Vă mulţumim.

Pentru conformitate, T.E.