Ai noştri tineri în Ardealul românesc

Sunt tineri, energici, cu o voinţă enormă de a lupta. Ei sunt cei care încearcă de câţiva ani să promoveze cultura basarabeană în spaţiul românesc şi chiar reuşesc. Tot ei se numără printre cei care au pus bazele Grupului de Iniţiativă Basarabeană din Cluj şi care, prin acţiunile lor, îi ajută pe alţi basarabeni care vin să-şi facă studiile în România să se integreze mai uşor.

Ne-am întâlnit cu Nicu Leva şi Vlad Plotean la o ceaşcă de ceai la pizzeria New Croco din zona Hasdeu – un cartier al studenţilor din oraşul Cluj. Vlad Plotean a venit la Cluj în 2002. Şi-a făcut studiile la Facultatea de Matematică şi Informatică. Momentan, lucrează ca programator pentru dezvoltarea de soft-uri într-un oficiu al firmei Nokia. Totodată, este şi fondatorul Grupului de Iniţiativă Basarabeană (GIB). «În timpul studenţiei am activat şi în alte ong-uri, dar s-au destrămat cu timpul. GIB a fost creat în ideea de a menţine continuitatea».

Nicu Leva a absolvit Facultatea de Ştiinte Politice şi Administrative ale Comunicării. Apoi a făcut un master în Publicitate la secţia Relaţii Publice. În prezent este preşedintele GIB.

Câţiva tineri promovează o întreagă cultură

Prin GIB, tinerii încearcă să promoveze cultura basarabeană. «Noi tindem ca tinerii să cunoască istoria şi cultura, atât a spaţiului de unde vin, cât şi a celui în care vin. De asemenea, GIB colaborează cu diferite organizaţii de tineret din Cluj, în ideea ca studenţii basarabeni să fie mai informaţi şi să nu se simtă marginalizaţi atunci când vin aici la studii», explică Vlad.

GIB este singura organizaţie care face parte dintr-o structură naţională de organizaţii studenţeşti din România – Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România.

„Momentan, mai există câteva organizatii de basarabeni care sunt doar membri observatori şi încă nu au drepturi depline. Aceste organizaţii lucrează împreună cu GIB, fac împreună proiecte legate de activităţile studenţeşti”, povesteşte Nicu Leva. Membri care constituie nucleul GIB sunt vreo treizeci. Aceştia sunt stabiliţi în Cluj. În activităţile pe care le desfăşoară organizaţia sunt implicaţi, însă, mult mai mulţi tineri. „Când eşti iniţial implicat ca voluntar şi îţi place ceea ce faci, şi simţi că acest lucru e nobil, frumos, e ceva al tău, e normal că ţi-e greu să te laşi de acest lucru. Tot timpul încerci să găseşti legătura cu oamenii, încerci să îi ajuţi. Nu contează cu ce anume – cu experienţă, cu bani, cu tot ce poţi. Important este că, atunci când eşti departe de casă, există cineva care te ajută. Iar acesta este un lucru bun”, menţionează Vlad.

Chiar dacă există apartenenţa la istorie, la cultura românească, „avem şi cultura noastră proprie, avem un Vieru, un Doga, o muzică populară. Ele sunt ale noastre şi merită să fie promovate”.

„Toţi împreună pentru un scop comun”

«La nivel de dezvoltare a proiectelor, basarabenii au fost priviţi totdeauna foarte serios. Dacă promit ceva, apoi se ţin de cuvânt. Când este vorba de o sponsorizare, vorbeşti cu oameni destul de importanţi. Aceştia te ajută să înveţi cum să te comporţi, cum să ceri o finanţare. Te perfecţionezi pe tine însuţi, te formezi ca persoană», menţionează preşedintele organizaţiei.

El spune că în acest an s-au adunat vreo 13 ong-uri de basarabeni din România şi au încercat să discute în privinţa necesităţilor studenţilor basarabeni din Ţară. „Atunci când vine fiecare la minister şi solicită ceva e una, iar când merge o organizaţie la nivel naţional şi socită ceva pentru toţi – e alta. E mai credibil. Expui problemele, oferi soluţiile pe care le vezi şi situaţia e percepută diferit”, spune Leva. „Totodată, nu implicăm politica în ceea ce facem. Mereu am fost întrebaţi cum de nu avem niciun partid în spate. Noi suntem o organizaţie apolitică şi nu a venit niciodată vreun lider politic să ne ceară să facem ceea ce indică el”.

Prin proiectul „Adoptă un boboc”, GIB a încercat să ajute studenţii basarabeni din anul I, informându-i cum să-şi obţină permisul de şedere, de ce fel de acte au nevoie, cum să se cazeze. Apoi, prin proiectul „Cunoaşte şi comunică”, au organizat un training la cabana Universităţii Babeş- Bolyai din Beleş,unde au încercat să-i facă să se cunoască mai bine între ei.

„Când basarabenii vin în România, deseori întâlnesc o barieră în comunicare, care se bazează pe unele diferenţe culturale. Prin activităţile pe care le facem, prin colaborarea cu celelalte organizaţii, îi ajutăm să treacă mai uşor bariera iniţială”, explică preşedintele GIB.

Tinerii – imaginea Clujului

În cadrul GIB se mai organizează şcoli de vară, unde sunt implicaţi tinerii care s-au născut în România şi fac parte din organizaţiile basarabene. Se fac training-uri pe scriere de proiecte, leadership, management organizaţional. „Aceste activităţi ajută la activităţile de echipă. Pe viitor preconizăm să mai facem astfel de şcoli pentru studenţii din R.Moldova. Dar, din cauza crizei, intâlnim dificultăţi de finanţare”.

Basarabenii spun că, la Cluj, organizaţia lor şi membrii ei se înţeleg foarte bine cu celelalte organizaţii de tineret, instituţii locale, universităţi, case de cultură, biblioteci. «Cu regret, la Chişinău, nu prea vezi o astfel de cooperare. La Cluj, însă, Consiliul Local şi Primăria sprijină foarte mult activităţile studenţeşti. Aceasta este şi o imagine a Clujului», spun tinerii.

O altă activitate iniţiată de GIB a fost organizarea basarabenilor pentru a merge la vot. Sprijinul a fost oferit de către autorităţile locale. „Ni s-au oferit două-trei vagoane. Am plecat la Bucureşti cu trenul, povesteşte Vlad Plotean. Prin această acţiune am încercat să sprijinim activismul civic. E o datorie şi o obligaţie civică de a-ţi exprima votul.

Sistem moldovenesc imperfect pentru tineri

I-am întrebat cum e să te realizezi departe de casă, cum e să-ţi atingi scopurile propuse şi dacă ar vrea să se întoarcă în R. Moldova.

„În principiu, aici poţi să te realizezi, statul le acordă tinerilor suţinerea necesară, nu ţi se pun piedici şi nici nu intervin complicaţii. Dacă vrei să iniţiezi o afacere sau orice alt gen de activitate, ai posibilitatea să o faci. În R. Moldova, de exemplu, e mai complicat să iniţiezi ceva, acolo pur şi simplu sistemul îţi pune piedici în loc să te încurajeze”, explică Vlad Plotean.

„Important e să ai idee ce vrei să faci, intervine Nicu Leva, pe ce trebuie să te axezi, depinde foarte mult de capitalul iniţial pe care îl ai, atât financiar cât şi uman. În R. Moldova, din câte am înţeles, dacă deschizi o afacere, intervine imediat termenul de mită. Bunăoară, trebuie să plăteşti pentru o autorizaţie, apoi vine poliţia economică şi trebuie să le plăteşti şi lor. Nici nu reuşeşti să îţi lansezi ceva, că trebuie să plăteşti peste tot. În România, în schimb, statul ajută tinerii în iniţierea afacerilor”.

Veronica Russu