Adopţia internaţională: de la 1500 de euro la 3000 de lei

Acum o săptămână, Guvernul a redus taxa de înfiere a copiilor din R. Moldova pentru cetăţenii  străini. Astfel, persoanele din afară care vor adopta copii din R. Moldova nu vor mai fi obligate să achite 1500 de euro pentru fiecare copil adoptat, ci doar 3000 de lei. Această sumă reprezintă contravaloarea serviciilor aferente procedurii de adopţie internaţională pe teritoriul R. Moldova.

Din 1999 până în 2010, 17 copii din R. Moldova au fost adoptaţi în Italia prin intermediul Asociaţiei “Amici dei Bambini”. 

Potrivit Stelei Vasluian, directoarea filialei din Moldova a asociaţiei, pentru adopţie, familiile străine apelează direct sediul de la Milano, care evaluează cuplurile solicitante de copii. Doar după ce sunt testate, dosarul acestora ajunge în R. Moldova. Procedura de adopţie conţine o grilă de compatibilitate, care porneşte de la necesităţile fundamentale ale copilului şi se încheie cu posibilităţile reale ale cuplului. “Contează prezenţa spaţiului locativ, pregătirea psihologică, veniturile anuale, starea sănătăţii acestora, prezenţa familiei lărgite, dar şi alte detalii”, susţine Vasluian, precizând că, după adopţie, cuplurile continuă să fie monitorizare. “Familiile sunt obligate să se prezinte, cu copilul adoptat, la sediul “Amici dei Bambini”, la discuţii cu psihologul. Asociaţia trimite 5 rapoarte de evaluare psiho-socială a copilului. Acestea sunt recepţionate de Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei din R. Moldova, dar şi de Autorităţile Tutelare Locale şi de Instituţiile Rezidenţiale, de unde a plecat copilul. Periodic, sunt organizate întâlniri cu toţi copiii adoptaţi prin intermediul Asociaţiei, cu participarea reprezentantului pentru adopţii internaţionale din R. Moldova, care, personal, ia cunoştinţă de situaţia copiilor”.

Fără cazuri în care nu s-a reuşit integrarea copilului

De obicei, copiii de la noi se adaptează destul de simplu în străinătate. În maxim 3 luni, ei se simt ca şi acasă, asimilează limba şi se identifică în calitate de fiu sau fiică a noii familii. “N-am avut nereuşite de integrare a copilului. Din experienţa noastră, cuplurile care vor să înfieze au vârsta de 25- 50 de ani. Pentru adopţia internaţională – cel mai tânăr cuplu a avut 35 de ani. În cazul copiilor, vârsta e de 7-15 ani, deoarece adoptatorul naţional preferă copii de vârstă mică”, mai spune Stela Vasluian.

Cu referire la recenta decizie a Guvernului, directoarea Asociaţiei “Amici dei Bambini” spune că “aceşti 3000 de lei par a fi justificabili, pentru cheltuielile aferente procedurii de adopţie pe care le poate susţine autoritatea centrală – telefon, fax, servicii poştale, traducerea actelor oficiale, deoarece suma de 1500 de euro era una exagerat de mare, care nu ştiu în ce măsură era plauzibilă. La suma respectivă se mai adaugă şi costul unui bilet de avion tur-retur, care se spunea că ar fi fost necesar pentru ca un reprezentant al Autorităţii Centrale din Moldova să viziteze copilul înfiat în ţara de adopţie. În experienţa noastră, niciun copil adoptat nu a fost vizitat de reprezentanţii Guvernului de la Chişinău”, spune Stela Vasluian, explicând că Asociaţia colaborează cu numeroase familii din Italia care ajută copiii aflaţi în dificultate, în special copiii instituţionalizaţi din R. Moldova. “După evaluarea fiecărui copil este elaborat un Plan de Intervenţie Individualizată, în baza căruia îi este oferit un pachet de servicii care include suport psihologic, didactic, economic, oferirea unui pachet alimentar şi igienic de bază, consiliere psihologică pentru părinţi – toate acestea pentru a-l reîntoarce pe copilul instituţionalizat într-un mediu familial sănătos, garantându-i în acest fel dreptul său de a creşte în familie.”

“E o decizie oportună”

“Majoritatea copiilor cu probleme serioase de sănătate sunt înfiaţi de străini. Pe zi ce trece, situaţia lor se agravează, bolile se înmulţesc şi ei devin un adevărat balast. Cred că decizia de a reduce taxa pentru adopţia internaţională e una oportună”, precizează Rodica Gavriliţă, preşedinta Asociaţiei Naţionale a Părinţilor Adoptivi din Moldova (ANPA). Ea spune că “de obicei, cuplurile străine care doresc să înfieze copii au o situaţie financiară bună, dar, oricum, taxa nu ar trebui să fie prea mare, întrucât aceştia vor suporta cheltuieli pentru acte, drum, asistenţă medicală şi materială. Toate practicile de înfiere în străinătate cunoscute de noi sunt frumoase. Salut adopţia internaţională – decât să umble desculţi aici şi să mănânce jumătate de covrig, mai bine să fie fericiţi altundeva…”.  Rodica Gavriliţă mai spune că, şi în R. Moldova, copiii au şanse bune, deşi nu sunt adoptaţi de familii avute. “Şi familiile cu venit mediu pot oferi copilului educaţie de calitate, dragoste şi deprinderi de viaţă la ei acasă. Printre membrii ANPA sunt familii cu venit mediu şi sub medie. Cu toate acestea, copiii sunt obişnuiţi să muncească cinstit şi să se descurce în viaţă. Nu ştiu de ce, oamenii bogaţi de la noi nu înfiază copii. Acum, aici, procedura de adopţie e mai dificilă, dar aceste rigori sunt spre binele copilului. Anterior, monitorizarea post-adopţie aproape că a lipsit, să sperăm că de-acum încolo situaţia se va schimba.”

În prezent, ANPA include 75 de familii din Ungheni, Ştefan-Vodă, Sângerei, Cimişlia, Nisporeni, Călăraşi, Ialoveni. În cadrul acesteia sunt organizate cursuri pre- şi post-adopţie – părinţii beneficiază de consiliere psihologică individuală şi în grup, sunt organizate jocuri de rol, studii de caz, pentru ca părinţii şi copiii să poată depăşi anumite probleme de adaptare şi de sănătate. Asociaţia este susţinută de membrii acesteia, care  depun o cotizaţie de 50 de lei anual, şi de familiile din străinătate  “Recent, am primit un ajutor bănesc din partea unei familii din Italia, după care am putut susţine 12 familii membre ale Asociaţiei care se descurcau mai greu: le-au fost cumpărate plăpumi, dulapuri, alte obiecte necesare. De asemenea, două studente au fost ajutate să-şi plătească taxa pentru studii şi o fetiţă să-şi cumpere un aparat pentru  hipoacuzici, care este foarte costisitor”, spune preşedinta ANPA. Totodată, ea mai precizează că “ministrul MPSF a fost la şedinţă, acum un an, ne-a făcut diverse promisiuni, dar încă nu ne-a primit nici în audienţă. Nu avem alt ajutor – încercăm să ne susţinem mai mult moral decât material. Totuşi, este îmbucurător faptul că tot mai multe cupluri din Moldova doresc din tot sufletul să înfieze copii. Majoritatea dintre ele au peste 40 de ani”.

În nicio ţară din lume adopţia nu costă

Centru de Plasament de Tip Familial “Small Group Homes”, condus de Ana Gobjilă,  îşi propune îmbunătăţirea calităţii vieţii copiilor abandonaţi şi a celor aflaţi în situaţii de risc. Copiii de aici sunt  aduşi în temeiul unor recomandări de la Direcţia municipală pentru protecţia copilului, dar şi de alte organizaţii şi instituţii din acest domeniu. În prezent, Centrul are în îngrijire 9 băieţi şi 11 fete. Majoritatea urmează să fie reintegraţi în familia biologică, dar nu întotdeauna acest lucru e posibil… “E  greu. Copiii provin de obicei din familii vulnerabile. De obicei, au părinţi alcoolici, bolnavi sau neglijenţi. Încercăm să contactăm şi rudele, dar şi ele sunt indiferente”, susţine managerul.

Până acum un an, Centrul “Small Group Homes” a înregistrat cazuri în care copiii au fost luaţi în adopţie atât de cetăţeni din R. Moldova, cât şi din afară, dar acum, din motivul că nu există un mecanism clar de adopţie, acest proces este stopat. “E regretabil că se fac modificări în Legea privind regimul juridic al adopţiei fără consultarea societăţii civile, a organului de tutelă şi curatelă, a practicienilor în domeniu”, mai spune Gobjilă.

În cazul adopţiilor naţionale, managerul spune că cetăţenii noştri îşi doresc copii nou-născuţi, de aceea copiii care au vârsta de la 2 la 13 ani au mai puţine şanse de a fi înfiaţi. Deşi Centrul “Small Group Homes” dispune de 20 de locuri, sunt zile când aici vin mai mulţi copii. “Deseori vin fraţi. Nu putem să-i despărţim şi adăpostim mai mulţi copii decât locurile disponibile”, mai spune Gobjilă.

Cu referire la cheltuielile prevăzute de procedura de adopţie, managerul crede că nu trebuie să existe taxă. “Nu înţeleg de ce s-a acceptat în procedura de adopţie perceperea taxei de la organizaţiile internaţionale pentru adopţia copiilor cu maladii incurabile, pe care nimeni în statul nostru nu-i va adopta. Ce ar însemna această taxă pentru stat? Este oare cea mai reuşită modalitate de a forma bugetul din aceste surse?! Aşa se naşte şi conceptul de mită: dacă nu dai bani – nu primeşti copilul”, spune Ana Gobjilă.

Pe marginea deciziei care s-a luat în cazul adopţiei internaţionale, Tamara Plămădeală, avocat la Centrul pentru Drepturile Omului, spune că “de fapt, nici această taxă de 3000 de lei nu este justificată în realitate. Nici într-o ţară din lume adopţia nu costă. Odată cu perceperea taxei se creează impresia că statul vinde copiii”, susţine avocata.

Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n ţara ta!

Maria Bucos din Cărpineni, Hânceşti, a adoptat 3 copii. Ea spune că “adopţia naţională trebuie să aibă prioritate asupra celei internaţionale. Aceasta din urmă trebuie să vină ca o ultimă şansă în cazul copiilor pentru care nu s-a găsit nicio familie în R. Moldova. Deşi condiţiile pe care le oferă familiile din străinătate sunt mai bune, totuşi e mai bine ca copilul să trăiască la el acasă. Ştiu un caz când unui copil de la noi i se oferea tot ce avea nevoie din partea unei familii din străinătate. Totuşi, până la urmă, copilul nu a vrut să plece cu ei. Nu poţi cumpăra sentimentele copilului, mediul în care a crescut. Poate e mai simplu cu copilul nou-născut”, ne mărturiseşte Maria Bucos. Dânsa ne mai spune că “statul ar trebui să ajute mai mult familiile care adoptă copii. Cei 450 de lei pe care îi primim pentru creşterea lor nu sunt suficienţi, şi aici ar trebui să luăm drept exemplu felul în care acordă atenţie şi îşi îngrijesc copilul cei din străinătate”, susţine femeia.

Potrivit Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, de la începutul anului, 23 de copii au fost adoptaţi de cetăţeni străini, iar 45 de copii – în 2010. Principalele ţări de destinaţie sunt SUA, Italia şi Spania. Cazuri de copii străini adoptaţi de cetăţeni ai R. Moldova nu au fost înregistrate. Conform Legii privind regimul juridic al adopţiei, pot adopta copii organizaţiile străine cu atribuţii în domeniul adopţiei internaţionale acreditate de către autoritatea centrală în domeniul adopţiei din statul primitor, care este parte a Convenţiei de la Haga sau care a încheiat un acord bilateral cu R. Moldova.

Oxana COLŢA

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *