Achiziţii de milioane fără contestaţii, într-un stat corupt

În R. Moldova zilnic au loc sute de licitaţii care implică milioane de lei din bani publici. În statele cu nivel îngrijorător al corupţiei, sistemele de achiziţii publice trebuie să aibă şi un sistem bun de contestare. În Moldova, deşi acest mecanism este prevăzut de lege, aşa şi nu a fost creat. La moment, agenţii economici pot contesta rezultatele licitaţiilor publice doar în instanţa de judecată, ceea ce le ia timp şi bani. Dar nici sistemul judiciar nu este credibil.

La 1 mai 2016 Agenţia Achiziţii Publice a cedat atribuţiile de examinare a contestaţiilor către Agenţia Naţională pentru Soluţionarea Contestaţiilor, însă doar pe hârtie. Noua agenţie urma să devină funcţională începând cu ianuarie 2017, dar procesul de instituire este blocat în Parlament la etapa de selectare a candidaţilor pentru funcţia de consilieri în cadrul Agenţiei. Timp de patru luni, membrii Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe nu se pot mobiliza pentru a realiza interviurile cu cei 12 candidaţi, este motivul invocat de preşedintele Comisiei, Ştefan Creangă.

După semnarea Acordului de Asociere cu UE, Republica Moldova a început reformarea sistemului de achiziţii publice. Una din condiţiile enunţate în Acord era „crearea unui organism imparţial şi independent însărcinat cu revizuirea deciziilor luate de autorităţile sau entităţile contractante în timpul atribuirii contractelor”, ceea ce presupune crearea unei autorităţi de soluţionare a contestaţiilor, independentă şi profesionistă – Agenţia Naţională pentru Soluţionarea Contestaţiilor (ANSC). „Procesul de crearea a instituţiei respective nu a ţinut pasul altor eforturi de reformare a sistemului şi la momentul actual el este practic stopat, având consecinţe şi riscuri pentru tot cadrul de achiziţii publice”, constată în ultima sa publicaţie referitor la reforma în achiziţii publice, economistul Iurie Morcotîlo de la Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”.

Un an de contestaţii în instanţa de judecată

Conform noii Legi privind achiziţiile publice, care a intrat în vigoare la 1 mai 2016, Agenţia Achiziţii Publice cedează atribuţiile de soluţionare a contestaţiilor către ANSC. Către 1 mai 2016 nu a fost creată autoritatea de soluţionare a contestaţiilor, iar Agenţia Achiziţii Publice nu mai are competenţe în acest domeniu. Efectiv, din această dată unica opţiune pentru soluţionarea contestaţiile în achiziţiile publice sunt instanţele de judecată.

„Noi nu avem nicio cale legală de a contesta în afară de instanţa de judecată. Mai mult de un an de zile agenţii economici nu pot depune contestaţii la Agenţia Achiziţii Publice, pentru că dacă o depui, ei o întorc fără examinare, motivând că nu sunt abilitaţi şi într-adevăr nu sunt”, susţine Vadim Ţurcan, specialist în achiziţii la compania „Valcongrup” SRL. Calea soluţionării unei contestaţii în instanţa de judecată este însă anevoioasă. „E mult timp pierdut, trebuie numaidecât să angajezi un jurist care să se ocupe de dosar şi e pierdere de bani. În rezultat, maximum ce poţi să obţii este să anulezi rezultatul licitaţiei, ceea ce pentru noi ca agenţi economici nu reprezintă avantaj economic absolut deloc – noi iarăşi trebuie să participăm la licitaţie şi vă daţi seama că, dacă din prima oară nu te-a ales şi tu i-ai creat neplăceri, el n-o să te aleagă nici a doua oară. Ideea aceasta ar fi valabilă doar pentru contractele mari, de milioane”, spune Vadim Ţurcan.

Andrei Dăscălescu, manager adjunct în cadrul companiei „Lacatuş” SRL spune că de la începtutul anului compania a participat la circa 10 licitaţii publice şi au fost mai multe cazuri în care nu au fost de acord cu rezultatele licitaţiilor. „Din momentul în care în urma unei licitaţii primim un răspuns negativ şi este prezentat un motiv care în viziunea noastră este neîntemeiat, noi în primul rând ne adresăm către cel care a organizat licitaţia, îi explicăm că decizia pe care a luat-o nu este corectă şi din care considerente. O copie o trimitem şi la Agenţia Achiziţii Publice ca să fie şi ei la curent cu situaţia creată. Agenţia răspunde că ei nu au nicio atribuţie şi că trebuie să ne adresăm în instanţele de judecată. Uneori beneficiarii, primăriile de exemplu, nu răspund sau dau un răspuns formal. Odată am încercat să ne adresăm în instanţă, dar acolo procedura este de lungă durată”, susţine Andrei Dăscălescu.

Instituirea ANSC blocată în Parlament

În raportul de progres privind realizarea planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de asociere cu UE pentru perioada 2014-2016, scrie că în domeniul achiziţiilor publice unul din cele mai importante progrese este adoptarea Hotărârii Parlamentului din decembrie 2016 „Cu privire la instituirea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Soluţionarea Contestaţiilor”. Conform Strategiei de dezvoltare a sistemului de achiziţii publice pentru anii 2016-2020 noua Agenţie trebuia să devină operaţională de la 1 ianuarie 2017. Dar Comisia parlamentară economie, buget şi finanţe, care este responsabilă de selectarea personalului Agenţii, nu a făcut-o.

Membrii comisiei parlamentare „ba sunt plecaţi, ba nu vor”

Ciclul de selectare a candidaţilor a început în decembrie 2016, perioada de depunere a dosarelor fiind până pe 20 ianuarie 2017. Pe 1 februarie listele candidaţilor erau deja publicate. Au urmat două anunţuri de desfăşurare a audierilor candidaţilor selectaţi pe 28 februarie şi 14 martie, însă audierile nu au avut loc. Ştefan Creangă, preşedintele Comisiei responsabile, spune că audierile nu s-au desfăşurat din cauza că nu au fost prezenţi numărul necesar de membri ai comisiei, minimum opt din cei 15. „De fiecare dată eu la şedinţa comisiei ridic întrebarea şi le propun, dar ba sunt plecaţi, ba nu vor, e greu cu oamenii de lucrat, dar sper să-i mobilizez până la urmă. Am propus să fie într-o zi, toată ziua, câte jumătate de oră pentru fiecare candidat, sunt 12 în total. Ne-am adunat, au venit patru membri. A doua oară au venit cinci membri, după asta am intrat în sărbători. La ultima şedinţă a Comisiei am stabilit să realizăm interviurile cu toţi 12 candidaţi miercurea viitoare, pe 14 iunie”, a declarat Ştefan Creangă pentru ZdG.

Zinaida Greceanîi, membră a Comisiei în cază, spune că nu ştie motivele de ce până în prezent nu au fost selectaţi candidaţii. „Şi dacă nu au fost şi nu au organizat guvernanţii aşa cum trebuie înseamnă că agenţia asta a fost numai de dragul ca să le arate la europeni că fac reforme şi să le dea bani”, a mai adăugat Greceanîi.

Ştefan Creangă spune că procesul nu este tergiversat intenţionat. „Sincer, nu am văzut rea intenţie, pur şi simplu membrii comisiei sunt învăţaţi maximum să lucreze două ore”, a mai adăugat deputatul.

Creangă susţine că Guvernul trebuia să creeze această instituţie de soluţionare a contestaţiilor până la 1 mai 2016. „Respectiv Guvernul nu a creat-o şi în mijlocul verii, poate chiar în toamnă, a venit un proiect de lege şi au dat această atribuţie Parlamentului. Au spus că nu au reuşit şi că e mai euroconform să fie sub Parlament. Noi am iniţiat procedura, am modificat legea, am aprobat regulamentul şi în decembrie am început concursul. Acesta e tot istoricul acestei probleme”, menţionează deputatul.

Chiar dacă aceşti candidaţi vor fi selectaţi, agenţia va deveni funcţională în aproximativ o lună după numirea lor în funcţie de către Parlament. Sediul ar fi deja pregătit, doar membri încă nu sunt. „Eu am discutat şi cu Guvernul, am selectat sediul, reparaţie parca este. Am identificat două locaţii pentru sediu, una la Ministerul Agriculturii şi una pe lângă Casa Modei, unde a găsit Guvernul loc liber”, spune Ştefan Creangă.

Riscurile tergiversării instituirii ANSC

În opinia economistului Iurie Morcotîlo, tergiversarea procesului de instituire a ANSC generează un set de riscuri pentru sistemul de achiziţii publice şi eforturile de a-l reforma:

Subminarea încrederii agenţilor economici în imparţialitate ANSC. Tărăgănarea procesului de constituire generează suspiciuni în mediul de afaceri privind interesele ascunse ale persoanelor responsabile de selectarea consilierilor, adică a parlamentarilor.

Riscuri mai mari de corupţie în achiziţiile publice pe parcursul ultimului an. Riscurile de corupţie, coluziune sau de alte scheme de mimare a procesului de competiţie în achiziţiile publice sunt legate de faptul că majoritatea agenţilor economici defavorizaţi pe parcursul ultimului an, cel mai probabil, nu au dorit să meargă în instanţele de judecată. În aceste circumstanţe, mulţi potenţiali competitori cel mai probabil au refuzat să participe la achiziţii publice sau să conteste deciziile incorecte.

Fragilitatea succeselor atinse în procesul de reformare a sistemului de achiziţii publice. Până la momentul actual s-au depus eforturi semnificative de modernizare a cadrului de achiziţii publice, ultima iniţiativă fiind modernizarea sistemului electronic de achiziţii publice. Aceste eforturi au fost îndreptate către mărirea transparenţei în achiziţii datorită noului sistem de e-achiziţii, dar ele nu sunt complete fără un mecanism veritabil de contestare.

Agenţia Naţională pentru Soluţionarea Contestaţiilor va costa bugetul statului circa 3.2 milioane de lei anual. Personalul-cheie al Agenţiei va include 7 consilieri de soluţionare a contestaţiilor în domeniul achiziţiilor publice inclusiv un director şi un director general adjunct. Consilierii vor fi numiţi pe un termen de 5 ani cu posibilitatea de a avea două mandate consecutive, având statut de demnitate publică. Directorul general va avea un salariu brut de 9.585 de lei, directorul adjunct – 8775 lei, iar consilierii vor fi remuneraţi cu câte 8100 lei lunar. Consilierii vor putea fi demişi doar în cazul expirării mandatului ori în cazul în care încalcă prevederile cadrului legal.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. Academic

    La rubrica: Moldova are talente! (2)

    Acești doi indivizi extraordinar de talentați, care sunt născuți pe pământul nosru
    moldav, Vlad Plohotniuc și Veaceslav Platon sunt talente de geniu și putem vorbi
    despre calitățile lor extraterestre tot anul împrejur și chiar mai mult. Dar mai
    există și alte destine deosebite în Moldova noastră! Și primul dintre ele este
    incontestabil Vlad Filat! Nu vreau să mă transform în cântărețul de osanale al
    respectivului, deși după dumnealui sunt și multe fapte pozitive. Mă voi opri doar
    asupra la ceea ce m-a frapat extrem de mult și nu cred, că voi înțelege vreodată!
    De unde marea iubire a acestui individ oacheș cu ten arămiu pentru telefoane! Da!
    Mulți vor ramâne uimiți! Dar anume telefoanele îl ghipnotizau pe “marele” Vlad
    Filat și ele pâna la urmă l-au nenorocit. Așa cum o coțofană este atrasă de un
    obiect sclipitor, tot așa “visătorul” Vlad Filat rămânea de-a dreptul fascinat la
    vederea lor. Magia telefoanelor ar fi trecut neobservată și fără consecințe grave,
    iar totul ar fi fost bine, dacă oacheșul cu piele arămie Vlad Filat n-ar fi fost
    “filat” de ochiul rău din umbră al celui pe bună dreptate numit cel mai mare
    șantagist din CSI, Vlad Plohotniuc. Mai departe este doar proză, o proză banală cu
    procurori mituiți, colonei gen Maciucuță, mascați de la “Fulger” și alte banalități!
    Nu vreau să mă refer la modul de desfășurare a ceea ce-i numit “procesul” Vlad
    Filat. Acestea de asemenea sunt niște banalități, care după umila mea părere sau
    transformat în cea mai ordinară bătaie de joc. Oricât de respingător nu ne-ar părea
    cetățeanul Vlad Filat, dumnealui are dreptul la proces echitabil. Poate că în unele
    cazuri “justiția” Plahotniuc este cât de cât obiectivă, dar nu și în cazul lui Vlad
    Filat. Interesele șantajistului numărul unul din țările CSI au fost prea mari și
    evidente pentru favorizarea trucării procesului. Numai Curtea Europeană pentru
    Drepturile Omului va putea face lumină în acest caz. Îmi permit s-o fac pe profetul
    și să prezic, că va fi scuturat destul de serios și fundul chiloților colonelului
    Adriana Măciucuță. Sper să înțeleagă metafora și să nu se supere prea tare.

    P.S. Iar bate cineva la usa! Doamne, ce au cu ușa mea toți debilii din oraș. Data
    trecută, când mi-au bătut așa la ușă am tras o sperietură soră cu moartea! Dar totul
    este bine când se termină cu bine! Era vecina și m-a întrebat, dacă nu i-am văzut
    motanul. Dacă totuși îmi este dat să dispar, întrebați-o pe colonelul Adriana
    Maciucuță, pardon, Doamne iartă-mă, Adriana Bețișor, dumneaei precis, că trebuie sa fi
    auzit ceva! Voi reveni! Să ne auzim de bine!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *