Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   «Achiţi cinstit — rămâi cu……

«Achiţi cinstit — rămâi cu… sacul gol»

Evaziunea fiscală continuă să fie un fenomen omniprezent în R. Moldova. În anul 2010, peste jumătate din numărul agenţilor economici supuşi controalelor de către Inspectoratul Fiscal de Stat (IFS) au încălcat legislaţia. Aceste nereguli au un impact negativ asupra formării bugetului statului şi, până la urmă, asupra societăţii.

Potrivit IFS, în 9 luni ale anului curent, au fost supuşi controalelor fiscale 41803 agenţi economici. În urma acestora, au fost depistate cazuri de încălcare a legislaţiei fiscale la 26173 de agenţi economici, dintre care: 9404 persoane juridice şi 16769 persoane fizice. „Atât timp cât încălcările sunt depistate, sumele restante ajung la buget, la fel ca şi penalităţile şi amenzile aferente lor. Până la urmă, aceste evaziuni apar doar ca o amânare a plăţilor”,  explică analistul economic Natan Garştea. Dar, ce să fie oare de cealaltă parte a baricadei, unde agenţii economici nu au fost supuşi controalelor fiscale? Analistul crede că situaţia este identică cu cea depistată la companiile deja verificate, poate chiar şi mai rea. „De regulă, în primul rând sunt verificate companiile mai mari, care au şi plăţi aferente bugetului mai mari. Aceste companii sunt supuse controalelor mai des, şi sunt mai disciplinate. În schimb, companiile mici, care sunt controlate mai rar, de obicei sunt mai „relaxate” în privinţa respectării legislaţiei fiscale. Oricum, la companiile mici şi încălcările sunt, de regulă, mici, în sensul posibilelor încasări la buget”, a precizat analistul.

„Numai teoretic fiecare businessman este egal în faţa legii”

Alexandru este directorul  unei Societăţi cu Răspundere Limitată din Chişinău. El crede că, în R. Moldova, „dacă achiţi cinstit toate obligaţiile faţă de stat rămâi cu… sacul gol – iată de ce există contabilitate neagră la unele firme şi companii de la noi”. Omul de afaceri susţine că, atunci când legile sunt bune, iar statul nu se gândeşte numai la bugetul său, ci, realmente, îşi întoarce faţa către agenţii economici, iar, până la urmă, către cetăţeni, astfel de situaţii nu există. „La noi, însă, este cu totul invers. Ce amenzi achită unii agenţi economici foarte bine cotaţi sau unii care abia şi-au iniţiat afacerea? Unde credeţi că închid ochii responsabilii în cauză?! Numai teoretic fiecare businessman este egal în faţa legii, dar practica ne arată că sunt businessmeni şi businessmeni. Când sunt asemenea baricade în stat, nu putem vorbi despre progres. Da, sunt cazuri şi nefireşti, dar – totul începe de la „cap”. Când legile funcţionează, este o reală plăcere să munceşti onest, fără griji, şi să-ţi onorezi obligaţiunile faţă de stat. Eu, ca cetăţean, ştiu că evaziunea fiscală are un impact negativ asupra societăţii, dar, ca om de afaceri, înţeleg şi situaţia unor agenţi economici – fără dosişuri pur şi simplu  nu pot exista”, a conchis businessmanul.

Suma medie a evaziunii fiscale — cca 11,2 mii de lei

Potrivit IFS, cele mai frecvente cazuri de încălcare a legislaţiei fiscale se constată la compartimentele: taxa pe valoarea adăugată, impozitul pe venit, repatrierea mijloacelor băneşti, aplicarea de către unităţile comerciale a maşinilor de casă şi control la decontările în numerar cu populaţia, suma medie a evaziunii fiscale stabilită în cadrul unui control fiind de cca 11,2 mii de lei. În perioada de gestiune, în urma controalelor fiscale efectuate au fost calculate suplimentar la buget impozite, taxe şi alte plăţi în sumă totală de 320384,1 mii de lei (inclusiv 169010,2 mii de lei sancţiuni), cu 24579,7 mii de lei mai mult faţă de perioada similară a anului trecut.

Evaziune cu impact financiar şi psihologic

Analistul Natan Garştea susţine că impactul evaziunii fiscale asupra societăţii este unul negativ. „Dacă toţi agenţii economici şi-ar onora cu bună-credinţă obligaţiile fiscale, am trăi, desigur, mult mai bine. Salariile bugetarilor ar fi mult mai mari – aceasta înseamnă şi medici şi profesori mai bine plătiţi, şi judecători cu un salariu care le-ar permite să-şi păstreze demnitatea de judecător, şi investiţii în infrastructură, şi multe alte cheltuieli care ar trebui să fie făcute de un buget pentru asigurarea unei funcţionări normale a tuturor aspectelor vieţii”. Dar pe lângă aspectul pur financiar al evaziunii, spune analistul, mai există şi efectul psihologic. „Toţi ştiu că, la orice ocazie, majoritatea concetăţenilor noştri încearcă evitarea plăţii impozitelor, şi, din păcate, o fac mai des acei cu veniturile mai mari. Uneori e înduioşător să vezi o bătrânică care ţine cu orice preţ să achite din pensia ei toate impozitele şi cheltuielile comunale, pe când patronul unei companii care are venituri semnificative caută orice posibilitate pentru a se eschiva de la plata impozitelor. Respectarea legii începe anume cu plata impozitelor, şi în acest sens în jurul nostru sunt foarte mulţi infractori”, a conchis analistul.

Ce-mi mai rămâne din salariu?!

Acest fapt îl confirmă şi Eugenia, din Chişinău, care este angajată la stat. Având o vechime în muncă de peste 30 de ani, dânsa primeşte un salariu de 1600 de lei. „Nimeni nu mă întreabă dacă situaţia financiară îmi permite să mi se ia impozite. Şi când este vorba de serviciile comunale, fac tot posibilul să le achit, deşi sunt exagerate – dau pe căldură câte o mie de lei, chiar şi mai mult. Ce-mi mai rămâne din salariu?! Înseamnă că cei de la guvernare provoacă aceste nereguli, ca omul să găsească o altă ieşire din situaţie… Când văd declaraţiile de avere ale politicienilor noştri, care se înmulţesc după ani buni de aflare la putere, mă întreb: „Cu cine au fost dure organele competente în combaterea evaziunii fiscale, care a fost rostul lor?! Ei vorbesc despre adevăr, dreptate… Care este preţul acestor cuvinte?”, se întreabă dna Eugenia.

Respectarea legislaţiei fiscale trebuie educată

Respectarea legislaţiei, inclusiv a celei fiscale, trebuie educată. Sau poate ceea ce se întâmplă actualmente la noi e un fenomen normal pentru un stat în care noţiunea de impozit a apărut doar relativ recent – pe timpul Uniunii Sovietice problema plăţii impozitelor nu exista şi nu exista nici educaţia de rigoare. Evaziunea fiscală ca fenomen există în toată lumea, dar, desigur, în proporţii diferite, susţine Natan Garştea. Unica soluţie este continuarea verificării de către stat a respectării legislaţiei şi penalizarea pentru încălcarea ei. În câţiva ani, pentru majoritatea covârşitoare a agenţilor economici va deveni clar că este mai ieftin să plăteşti impozitele decât să încerci să eviţi acest lucru”, a conchis analistul.

Lege încălcată de 63% persoane juridice şi 62%  persoane fizice

Conform statisticii IFS, în urma controalelor fiscale efectuate pe parcursul a 9 luni ale anului curent, s-au stabilit încălcări ale legislaţiei fiscale la 63% persoane juridice şi la 62%  persoane fizice. În raioanele Sângerei, Căuşeni, Donduşeni, Făleşti ponderea controalelor rezultative constituie cca 30—40%, iar în Basarabeasca, Soroca, Teleneşti, Briceni – cca 80%. În urma acestora, cele mai mari sume au fost calculate de către IFS în mun. Chişinău, Direcţia Marilor Contribuabili a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, în mun. Bălţi şi în raionul Edineţ. Sume mai nesemnificative au fost calculate de către IFS în raioanele Nisporeni, Glodeni şi Donduşeni.

Oxana COLŢA

Acest articol a fost realizat de Ziarul de Gradă, în cadrul proiectului „Jurnaliştii de investigaţie împotriva corupţiei”, finanţat de Fundaţia Est-Europeană, din resursele acordate de Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida/Asdi), Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA, Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) prin intermediul Fundaţiei Eurasia. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundaţiei Est-Europene, Sida/Asdi, DANIDA, USAID, Fundaţiei Eurasia şi/sau Guvernului American.