Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Acasă, în Moldova, muncind pentru…

Acasă, în Moldova, muncind pentru străinătate

282-freelanceeeeTot mai mulţi tineri aleg să muncească în străinătate, rămânând acasă. Aşa ceva e posibil, în special pentru liber-profesionişti, care îndeplinesc munci de traducere scrisă sau de design virtual la distanţă, primind şi expediind comenzile prin poşta electronică. În acest mod, tinerii îşi asigură salarii decente fără să treacă prin stresul migraţiei.

Ecaterina Golovanova din Chişinău merge destul de des la bancă pentru a primi bani de peste hotare. Dar nu de la părinţi, nici de la soţ – de la companii internaţionale, pentru care face traduceri. Deja de doi ani Ecaterina îşi câştigă pâinea doar în acest mod şi crede că şi-a găsit locul de muncă potrivit în această ţară dominată de şomaj. La salariul pe care şi-l face acum ea nici nu ar fi putut visa cu câţiva ani în urmă, când lucra în calitate de profesoară de limba engleză sau de jurnalistă.

Serviciile de design şi traduceri sunt cele mai căutate

Freelanceing-ul, munca de liber-profesionist, devine o alegere tot mai răspândită în Moldova. Bunăoară, pe site-urile de freelance ruse aproape 10% dintre executori provin din R. Moldova, iar banii pe care aceştia îi aduc în ţară sunt trecuţi în statistici drept remitenţe, deşi nici unul dintre ei nu pleacă la muncă peste hotare. De cele mai multe ori moldovenii oferă servicii de design şi de traducere – ele sunt cele mai căutate. Preţurile, deşi un pic mai mici decât pentru specialiştii din Occident, sunt oricum de câteva ori mai mari decât cele oferite pentru o muncă similară în R. Moldova.

Ecaterina şi-a pierdut locul de muncă acum doi ani, când în timpul crizei economice s-a desfiinţat ziarul la care lucra. Având o situaţie extrem de grea în familie, Ecaterina nu-şi putea permite să şomeze – stătea cu bunica bolnavă, zăcând la pat, şi cu mama lucrând pentru o jumătate de salariu. «Deja mă pregăteam să-mi iau lumea-n cap şi să plec la muncă în Italia, ca să obţin orice venit… Noroc de un prieten, care mi-a spus că nişte cunoscuţi de-ai lui de peste hotare au nevoie de o traducere din română în engleză şi că plătesc bani buni», îşi aminteşte Ecaterina.

Comanda nu a fost unica, iar în scurt timp Ecaterina s-a înregistrat pe câteva site-uri de freelance pentru a-şi căuta de lucru singură. «La început nu aveam nici măcar calculator acasă. Lucram nopţile la Internet-Cafe», spune ea, adăugând că în doar câteva luni şi-a rezolvat problemele economice cele mai stringente, iar acum se pregăteşte să mai angajeze câţiva traducători, care ar ajuta-o să execute comenzile primite de peste hotare.

„Lucrarea nu trebuie să fie bună, ea trebuie să fie perfectă!”

Vadim Pancov din Ungheni şi-a început activitatea la fel pe site-urile de freelance. Când era student la Universitatea Tehnică, a renunţat la sprijinul financiar al părinţilor şi a încercat să câştige singur. «În vara lui 2006, ne-a ars casa din Ungheni. Părinţii au trăit câteva luni pe la rude, banii pe care-i aveau s-au dus toţi pe reparaţii şi reconstrucţii. Nu-mi puteam permite să mai iau bani de acasă». Acum Vadim este unul dintre designerii care lucrează la broşurile Yamaha pentru produsele acestei firme lansate pe piaţa rusă. Venitul său lunar e de peste 2000 de dolari şi el speră să nu se oprească aici. Totuşi munca de freelancer nu este tocmai uşoară. «Eşti uneori ca în robie 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână. Nu ai zile libere, nu ai ore de pauză. Da, eşti propriul tău stăpân, nu ai şefi lângă tine, care să facă presiuni, dar asta mai înseamnă şi faptul că toate sunt pe umerii tăi», spune Vadim.

Acum, după câţiva ani de experienţă, înţelege deja stilul angajatorilor străini. «E un infern să lucrezi pentru japonezi. Pe lângă faptul că diferenţa de fus orar e foarte mare, asiaticii sunt extrem de pedanţi şi chiţibuşari. Lucrarea nu trebuie să fie pur şi simplu bună, ea trebuie să fie perfectă!»

În plus, mai există riscul că nu vei fi plătit. «Comanditarul e la câteva mii de kilometri, şi dacă hotărăşte să nu te plătească, atunci nu prea ai ce-i face. Slavă Domnului, nu am păţit aşa ceva niciodată, dar se mai întâmplă cu unii. Totuşi, dacă ai o reputaţie bună şi îţi faci lucrul calitativ, oamenii au interesul să nu te piardă ca specialist».

În acest an Vadim împreună cu soţia sa au deschis o afacere în Chişinău. Acum ei se ocupă de crearea site-urilor de angajare a liber-profesioniştilor pentru companiile ruse. Angajarea freelancerilor pentru anumite lucrări este o practică destul de răspândită în lume. Marele plus – îţi poţi alege un specialist foarte bun, fără a ţine cont de ţara sau oraşul unde trăieşte.

„Cred că i-am găsit pe cei mai buni în domeniu”

Ghenadie Smâslov din Moscova se ocupă de adaptarea manualelor de utilizator pentru tractoarele companiei «Terex». Aproape toţi angajaţii săi sunt freelanceri din Moldova sau din alte ţări CSI. «E foarte comod, spune Ghenadie. Nu este nevoie să am un oficiu mare, nu trebuie să cumpăr tehnică de calcul, să plătesc impozite ş.a.m.d.». Smâslov îşi alege cu grijă oamenii cu care lucrează şi le plăteşte cât se poate de bine. «Cred că i-am găsit pe cei mai buni în domeniu: specialişti în automatizarea paginării, designeri, traducători. Moscova o fi ea mare, dar oricum e mai bine când poţi alege lucrători din toată lumea».

Anual, volumul remitenţelor în R. Moldova constituie peste 1 miliard de dolari. Această cifră reprezintă, de fapt, volumul transferurilor băneşti ale persoanelor fizice de peste hotare în Moldova prin intermediul băncilor comerciale, şi mass-media consideră, de obicei, că e vorba de banii pe care îi trimit migranţii moldoveni plecaţi la muncă. O parte din aceşti bani provin însă din activitatea freelancerilor, care, deşi lucrează pentru străini, rămân acasă. Europa are nevoie nu doar de braţe de muncă ieftine, ci şi de specialişti buni. Şi aceştia pot lucra stând în Moldova, dar la salarii europene.

Viorel ROMAN, ŞSAJ