Absolventul bate criza
După ultimul sunet de săptămâna trecută, absolvenţii liceelor încep sesiunea de bacalaureat. Părinţii au şi ei un examen – cel de a face faţă sumelor mari de bani solicitate pentru organizarea bacalaureatului, dar şi a seratei de absolvire. Totuşi, cât costă să fii absolvent pe timp de criză şi unde pleacă banii?
Anul acesta, Liceul „Mihai Eminescu” din Hânceşti va fi centru de examinare pentru 81 de absolvenţi. După o săptămână de la ultimul sunet (începând de vineri, 5 iunie – n.r.), ei vor susţine cele patru examene de bacalaureat.
Cine dă cu banul?
Deşi recunosc că nu sunt pregătiţi suficient de bine, liceenii afirmă că nu se tem de bacalaureat. „Pregătiţi pe deplin încă nu suntem, dar ne străduim. Ştim că totul va fi bine”, ne zice Ştefan Lupaşcu, din clasa a XII-a. Tot absolvenţii spun că, în anii precedenţi, au auzit despre cazuri de cumpărare a examenelor de bacaluareat, dar susţin că acest lucru nu va mai fi posibil în acest an. Alin Ciubotaru, un alt absolvent al aceluiaşi liceu, nu crede că cineva va veni „cu examenul în buzunar”. Liceenii mizează pe capacităţile şi pe cunoştinţele proprii. „Am luat consultaţii, iar cunoştinţele de care dispun îmi vor asigura note bune”, relatează liceana Mariana Cucerescu. „Noi nu strângem bani pentru bacalaureat”, ne spune explicit Mihai Coroban, absolvent al aceleiaşi instituţii. Alta e situaţia când liceenii vorbesc despre bacaluareat sub protecţia anonimatului. Ana Pascaru (numele a fost schimbat la solicitarea sursei – n.r.) este elevă la un liceu din Chişinău. Ea ne spune că, în fiecare an, se strâng bani pentru bacalaureat. „În anul curent, am colectat câte 650 de lei de persoană pentru toate examenele. Diriginta ne-a spus că, în unele şcoli din Chişinău, suma ajunge la 600 de lei pentru fiecare examen şi că acest lucru este obligatoriu”. Ana mai spune că, în unele licee, nu se strâng bani deloc. „Probabil, depinde de instituţie”, adaugă ea. „Nu ştim pentru ce anume se strâng aceşti bani. Pentru organizare, cum ar fi pixuri, creioane, bomboane, apă?”, continuă Ana. Corina Popescu, o altă absolventă a unui liceu din Chişinău, confirmă faptul că şi în liceul ei se strâng bani pentru bacalaureat. „Strângem bani pentru apă, pentru asistenţii care o să verifice lucrările de bacalaureat. Am colectat câte o mie de lei de elev”.
Un bacalaureat cât 8
Regulamentul de organizare a examenului de bacalaureat prevede că organizarea acestuia este responsabilitatea comisiei municipale sau raionale de bacalaureat, din care fac parte şeful Direcţiei raionale sau municipale de educaţie, şeful adjunct şi un angajat al direcţiei şi directori de licee. Solicitată să comenteze situaţia, Tatiana Mistreanu, şefa secţiei inspecţia şcolară din cadrul Direcţiei municipale de educaţie, a spus că direcţia nu deţine nicio informaţie despre colectarea banilor în licee. În ceea ce priveşte organizarea bacalaureatului, Mistreanu a declarat: „Hârtia şi capsatoarele vor fi asigurate de administraţia liceului, iar de restul se ocupă direcţia”. „Pentru unele instituţii am cumpărat climatizoare, astfel încât să asigurăm buna desfăşurare a examenelor”, a mai adăugat Mistreanu. Potrivit Tatianei Mistreanu, administraţia liceului ar trebui să cheltuie pentru toate examenele de bacalaureat până la 2000 de lei. Potrivit acesteia, un centru de bacalaureat se creează atunci când există cel puţin 25 de absolvenţi înscrişi la bacalaureat. Astfel, dacă în cadrul unui centru de bacalaureat fiecare elev ar plăti suma de cel puţin 650 de lei pentru organizarea examenelor, atunci centrul ar colecta mai mult de 16 mii de lei, bani cu care ar putea fi organizate 8 centre similare. Solicitaţi să comenteze cum sunt utilizaţi banii care se colectează, şefa de studii a liceului unde studiază Ana Pascaru a răspuns strigând: „Sunt speculaţii false. Când aveţi argumente, atunci vorbim. Comentarii nu dăm”. De asemenea, a ţinut să ne dea o lecţie de morală, spunând că ar trebui să ne fie ruşine că denigrăm instituţia profesorului.
Serata de absolvire – două salarii medii pe economie
După bacalaureat, potrivit tradiţiei, absolvenţii organizează în fiecare an petreceri cu profesorii şi părinţii. Acestea sunt însoţite de un şir de cheltuieli, pe care părinţii trebuie să le suporte. Sergiu Băluţă este tatăl unei absolvente de la Liceul „Mihai Eminescu” din Hânceşti. Împreună cu alţi părinţi, el participă la organizarea seratei de absolvire. „Va trebui să colectăm câte 1200 de lei de familie. Familiile se confruntă cu o grea situaţie financiară, de aceea mai mult de jumătate dintre elevi au refuzat să vină la petrecere”, spune Băluţă. „Pe lângă aceasta, vom cheltui bani şi pentru vestimentaţie. E scump un absolvent pe timp de criză”, conchide tatăl Sergiu Băluţă.
La Chişinău, preţurile sunt mai mari. Ana Pascaru ne spune că fiecare persoană plăteşte 700 de lei pentru a participa la balul de absolvire, dar suma nu include plata pentru muzică şi nici pentru băuturi. Situaţia Corinei Popescu este similară. Ea povesteşte că balul de absolvire o va costa pe ea şi pe colegii ei câte 100 USD, sumă care, de asemenea, nu include taxa pentru muzică şi nici costul băuturii.
În plină criză financiară, un absolvent a ajuns o povară. Potrivit calculelor, un părinte ar trebui să caute prin buzunare şi să găsească între 3000 şi 5400 de lei, astfel încât, cum spune vorba populară, să fie sătul şi lupul, şi oaia. Dacă părintele doreşte să participe la petrecere, atunci ar mai trebui să adauge la această sumă alţi 500 de lei, exceptând hainele de sărbătoare. Aceasta însemnând că un părinte ar trebui să lucreze două luni numai pentru bacalaureat şi o seară de distracţie.
Daniela GUŢU
