Abandonaţi peste hotare

Acum câţiva ani, mama a doi copii de 10 şi, respectiv, 13 ani, şi-a dus copiii în Federaţia Rusă, iar ulterior i-a abandonat. Aflându-se acolo, micuţii nu au frecventat şcoala. Aceştia au fost şcolarizaţi abia în clasa a 2-a şi, respectiv, a 3-a, doar după ce au fost aduşi de cineva la un Centru de plasament din Federaţia Rusă. Mai târziu, copiii au fost întorşi în R. Moldova, unde au fost reintegraţi în familia lor extinsă.

Zguduitor este şi cazul unui copil în vârstă de 7 ani care a rămas singur după ce mama sa, originară din oraşul Arhanghelsk, Rusia, a plecat de mai mult timp de acasă într-o direcţie necunoscută. Băieţelul a reuşit să revină în familie doar după ce autorităţile competente ale Federaţiei Ruse şi cele ale R. Moldova au găsit tatăl copilului, recăsătorit în R. Moldova.

Zeci de copii repatriaţi

De fapt, din 2007 şi până în prezent, Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului a organizat 26 de misiuni, în cadrul cărora au fost repatriaţi 73 de copii identificaţi fără însoţitori pe teritoriile altor state. Astfel, în 2007, au avut loc cinci misiuni de repatriere a 14 copii. În anul următor, 2008, au fost efectuate 12 misiuni de repatriere a 44 de copii. În jumătate din aceste misiuni au fost repatriaţi 32 de copii, cu vârste de la o lună până la 17 ani. Cu toţii au fost identificaţi pe teritoriul Federaţiei Ruse. Alte trei misiuni de repatriere a 8 copii, de 7-17 ani, au avut loc în Ucraina şi câte o misiune în Turcia, Cehia, Spania şi Irlanda, fiind repatriaţi alţi patru copii, de la cinci luni până la 17 ani.

În 2009, Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului a organizat alte nouă misiuni de repatriere a 15 copii. În aceste misiuni, 7 copii au fost identificaţi în Ucraina, 6 – în Federaţia Rusă, unul în Suedia şi altul în România.
Din numărul total de copii repatriaţi în perioada 2007-2009, 12 minori sunt originari din regiunea transnistreană, restul sunt din majoritatea raioanelor R. Moldova. 30 dintre copiii reveniţi acasă au fost reintegraţi în familiile biologice sau extinse, şapte copii au fost adoptaţi, asupra a cinci copii a fost instituită tutela, doi copii au fost plasaţi în case de copii de tip familial, iar 29 de minori au fost plasaţi în centre de plasament temporar până la alegerea unei forme de protecţie de tip familial.

«Acestea sunt unele dintre istoriile cu sfârşit fericit, când copiii repatriaţi din alte ţări sunt primiţi în familia biologică sau extinsă. Alteori este mai trist şi copiii sunt abandonaţi fie la naştere, fie ulterior de propriii lor părinţi, pomenindu-se singuri, fără îngrijire, în ţări străine», comentează situaţia Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului. «În aceste cazuri, întorşi acasă, copiii sunt luaţi la evidenţa autorităţii tutelare din R. Moldova pentru a alege cea mai potrivită formă de protecţie a copilului pe viitor», mai explică reprezentanţii Ministerului, explicând că fenomenul migraţiei a favorizat apariţia mai multor cazuri de aflare fără îngrijire părintească pe teritoriul altor ţări a copiilor, cetăţeni ai R. Moldova.

Şi alţii urmează să fie aduşi acasă

De fapt, în 2007, atunci când a fost creat, Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului a elaborat şi a promovat Regulamentul privind procedura de repatriere a copiilor şi adulţilor – victime ale traficului de fiinţe umane, traficului ilegal de migranţi, precum şi a copiilor neînsoţiţi.

Potrivit prevederilor acestui document, misiunile diplomatice şi consulare ale R. Moldova, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, informează Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului despre cazurile copiilor identificaţi fără ocrotire părintească peste hotare. «Însăşi procedura de repatriere este una complexă, care necesită implicarea mai multor părţi. În primul rând, Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului colaborează cu autorităţile ţărilor din care urmează a fi repatriaţi copiii», mai explică reprezentanţii acestei instituţii.

«După recepţionarea informaţiei despre copil, Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului, în regim de urgenţă, iniţiază procedura de identificare a familiei sau a reprezentantului legal al copilului şi solicită acordul acestora la repatriere, cu excepţia cazurilor în care activitatea de căutare sau modalitatea în care această procedură este efectuată contravine intereselor copilului», adaugă ei.

În a doua jumătate a lunii septembrie 2009, Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului planifică repatrierea a încă 8 copii identificaţi fără însoţitori pe teritoriul Federaţiei Ruse.

Antonina Comerzan, de la Terre des Hommes, organizaţie care a colaborat cu ministerul la procesul de repatriere, explică că procedura de repatriere a copiilor este una destul de complicată şi depinde de mai mulţi factori. «Unde şi când a fost identificat copilul, vârsta acestuia, ocupaţia minorului», enumeră Antonina Comerzan. «Noi aflăm despre aceşti minori doar atunci când ei se află într-o situaţie mai complicată. Din cauza întocmirii actelor, dar şi a altor momente care trebuie puse la punct, procedura de repatriere poate dura pâna la câteva luni», mai explică ea.

Anastasia Nani


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *