Protestul migranților: „Vrem democrație acasă!”
Duminică, 24 iunie 2018, când încă mai exista posibilitatea validării alegerilor primarului de Chişinău, Andrei Năstase, cetăţenii moldoveni din diaspora s-au mobilizat pentru a se solidariza cu manifestanţii de acasă. Astfel, diaspora a protestat la Washington şi Paris, Dublin şi Montreal, Berlin şi Bruxelles. În peste 20 de oraşe au avut loc proteste ale reprezentanţilor diasporei cetăţenilor R. Moldova. Unii au instalat pancarte despre lipsa democraţiei lângă ambasadele R. Moldova în străinătate, iar alţii au protestat cu întreaga familie, chiar dacă erau în vacanţă. Cu toţii au cerut statului R. Moldova să-şi respecte cetăţenii, indiferent de locul aflării acestora.
Primele acțiuni de protest și primele pancarte cu mesajele revoltei au fost lansate la Bilbao, Spania, și la Varșovia, Polonia. Acolo cetățenii protestatari au purtat pancarte cu mesajele „Mobilizare, națiune! Vot furat” și „Să îngenunchem în fața judecătoarei, când știm că este mituită?”
Ulterior, la protest au ieșit și cetățenii moldoveni din Irlanda, or. Nenagh și Dublin. Oamenii au scandat „Jos mafia!” Au urmat cei de la Bruxelles, Roma și Berlin. În Italia, de altfel, ca și în Germania, s-a protestat în mai multe orașe, nu doar în capitale. În Germania au protestat lângă Berlin, la Koln și Frankfurt, iar în Italia au avut loc flashmoburi lângă Roma, la Veneția, Parma, Bologna, Milano, Padova.
„Am asistat la instaurarea unei dictaturi pe faţă”
La Bruxelles, circa 80-100 de cetățeni moldoveni au participat la un eveniment de solidarizare cu protestul din Chișinău împotriva deciziei de anulare a alegerilor. Protestatarii au scandat lozinci împotriva guvernării de la Chișinău și împotriva partidului de la guvernare. Victoria Taranu este una dintre protestatarii care au ieșit cu drapele și pancarte în capitala UE, ca să vorbească despre injustiția de acasă.
„Ca și alți moldoveni din țările vest-europene, cei din Belgia înțeleg ce este o democrație veritabilă, pentru că o trăiesc în țara-gazdă. Această experiență contrastează cu ce se întâmplă în Moldova în ultimii ani, unde există doar o democrație la nivel declarativ. În ultimii doi ani, am urmărit cu îngrijorare cum ultimele urme ale unei democrații firave sunt șterse, sunt lichidate”, spune ea.
Victoria punctează că cetățenii moldoveni de la Bruxelles au protestat cu numeroase ocazii „în urma furtului miliardului, după fraudarea alegerilor prezidențiale, după schimbarea neregulamentară a sistemului electoral”. Dar, decizia de invalidare a mandatului de primar al lui Andrei Năstase a fost punctul culminant, afirmă ea – „am asistat la instaurarea unei dictaturi pe față”.
Victoria Taran mai subliniază că cei din comunitatea cetățenilor moldoveni din Bruxelles, vrând-nevrând, sunt martori ai relațiilor dintre UE și R. Moldova. Ei urmăresc îndeaproape tot ce se întâmplă în această zonă. „În ultimii doi ani, guvernarea doar a mimat o colaborare, iar instituțiile europene au condamnat tranșant instaurarea acestui regim dictatorial și alianța, de facto, dintre Plahotniuc și Dodon. Vrem democrație la noi acasă. Așa că, duminică, protestatarii de la Bruxelles au și scandat „Vrem democrație!” și „Jos dictatura!”, conchide Victoria.
„Am protestat împreună împotriva regimului de acasă, de pe ambele maluri”
În Marea Britanie, cetățenii moldoveni au protestat atât la Londra, cât și la Birmingham. Mariana Plămădeală a ieșit la acțiune alături de basarabeni și români, pentru a cere o justiție independentă.
„La Birmingham, eram puțini moldoveni, doar cinci la număr. Noroc că s-au alăturat frații noștri de peste Prut și am protestat împreună împotriva regimului de acasă, de pe ambele maluri ale Prutului. Din păcate, nu avem prea mulți cetățeni de-ai noștri care vor sa se implice în astfel de acțiuni. Mai degrabă, ies la fotbal sau la grătar. Eu, însă, sunt optimistă, sper să mai găsesc oameni cărora să le pese”, spune Mariana.
Și în Franța cei din R. Moldova au ieșit la proteste. Cei mai mulți s-au adunat la Paris, iar cei care nu au putut ajunge în regiunea Turnului Eiffel și-au manifestat revolta de acasă. Este și cazul Ecaterinei Țurcan Hacina.
„Ei chiar cred că pot prosti lumea atât de mult, acum, în secolul XXI, când informția circulă fără frontiere? Cum să rămânem indiferenți la fărădelegile celor ce stau în capul legilor? În cine să mai avem încredere? Cine ne mai apără și ne face dreptate? Am protestat și din Franța. Mulți au mers la Tour Eiffel, acolo unde și-au anunțat întâlnirea. Noi nu am avut posibilitatea, de aceea am protestat din curtea noastră. Ne-am adunat cu toții: familia, frații, surorile, vecinii și cumetrii. S-a furat votul în capitala noastră. Astfel ei au arătat că opinia cetățenilor e lipsită de valoare. Dar, noi nu cedăm, noi vrem acasă, diaspora e cu cei din Chișinău”, menționează Ecaterina.
„Nu putem admite ca la parlamentarele din această toamnă să fim furaţi ca şi acum”
Cetățenii moldoveni de la București au ieșit la o acțiune de protest în fața Ambasadei R. Moldova în România, iar cei de la Parma, Italia, au adoptat și o declarație în urma protestului. În declarație, aceștia își exprimă solidaritatea cu acțiunile de protest ale cetățenilor din municipiul Chișinău și adânca îngrijorare în legătură cu deteriorarea situației politice din R. Moldova. Totodată, ei cer Parlamentului să abroge Codul electoral în vigoare, despre care spun că a fost adoptat la comandă politică în detrimentul a sute de mii de cetățeni din Diasporă.
Pe 24 iunie 2018, concomitent cu protestul de la Chișinău, au mai avut loc manifestații și la Atena (Grecia), Madrid, Barcelona (Spania), Haga (Olanda).
Pe 25 iunie, seara, magistrații Ion Druță, Luiza Gafton și Victor Burduh au respins recursul declarat de liderul PPDA, Andrei Năstase, împotriva deciziei instanței de apel prin care era menținută hotărârea privind invalidarea alegerilor.
Ulterior, la CSJ și în fața primăriei capitalei au avut loc manifestații de protest împotriva acestei decizii, iar Andrei Năstase a îndemnat oamenii să se implice și să protesteze fiecare cum poate. „Nu putem admite ca la parlamentarele din această toamnă să fim furați ca și acum”, a spus el.
În tot acest răstimp, comunitatea internațională și-a manifestat îngrijorarea față de decizia CSJ, calificând-o, așa cum a fost și cazul eurodeputatului de origine română, Andi Cristea, drept una surprinzătoare.
