Voturi xeroxate în Parlament
Din istorica zi de 4 aprilie 2005, când Iurie Roşca, liderul PPCD, l-a votat pe Vladimir Voronin în funcţia de preşedinte al R. Moldova, şi, ulterior a fost ales în funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului, deputaţii din opoziţie au acuzat în repetate rânduri fracţiunile PCRM şi PPCD de faptul că aceştia votează diferite legi, fără să ţină cont de remarcile şi propunerile acestora.
La cheremul majorităţii
După ce este inclus în ordinea de zi a Parlamentului, proiectul de lege devine, de obicei, obiectul unei discuţii generale, în decursul căreia deputaţii au posibilitatea să se exprime asupra acestuia. De regulă, proiectele de lege se dezbat în două lecturi. Conform prevederilor constituţionale, legile organice se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor, iar cele ordinare şi hotărârile – cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi în sală.
Aliniatul de mai sus este un extras din procesul legislativ în adoptarea legilor/hotărârilor, publicat pe site-ul Parlamentului. Amintim aici că, urma alegerilor din 2005, Legislativul a fost format din 55 de deputaţi din partea PCRM, 13 din partea AMN, 7 din partea PPCD, 11 din partea PD şi 15 deputaţi independenţi.
În ultima perioadă, cel puţin două proiecte de importanţă majoră şi două desemnări în funcţie au provocat atitudini contradictorii şi chiar scandaluri în rândurile aleşilor poporului. De menţionat că, în toate aceste cazuri, voturile pro ale fracţiunilor PCRM şi PPCD au fost decisive.
Iniţiative şi propuneri respinse
Proiectul care, se pare, a făcut cea mai mare vâlvă în Parlament este cel al Legii Bugetului de Stat pentru anul 2009, despre care deputaţii comunişti şi pepecedişti afirmă că a fost elaborat reieşind din posibilităţile ţării. Opoziţia, însă, susţine că proiectul poartă un caracter electoral, că acesta distribuie alocaţii pentru unităţile teritorial-administrative pe criterii politice, că oferă sume exagerate pentru finanţarea poliţiei etc. Dar, în pofida criticilor aduse, acesta a fost adoptat în prima şi în a doua lectură, cu voturile deputaţilor PCRM şi PPCD. De menţionat şi faptul că, propunerile făcute de PD şi AMN nu au fost sprijinite de majoritatea parlamentarilor.
Dumitru Diacov, liderul PD, ne-a comunicat că, de obicei, majoritatea iniţiativelor şi propunerilor făcute de fracţiunea pe care o conduce sunt respinse de către fracţiunea majoritară. Deputatul a mai menţionat că sunt şi cazuri în care acestea sunt acceptate, dar că astfel de situaţii sunt foarte puţine. În plus, Diacov a specificat şi faptul că iniţiativele şi propunerile acceptate erau de ordin redacţional sau nu prea semnificative.
„Au fost luate din pod”
Deputatul Serafim Urechean spune că nicio iniţiativă a fracţiunii sale nu a fost aprobată. „Am venit cu multe propuneri benefice pentru cetăţeni, dar, cu părere de rău, majoritatea, adică pepecediştii şi comuniştii, niciodată nu le-au acceptat, chiar dacă nu erau populiste”, ne-a declarat liderul AMN.
La rândul său, deputatul comunist Nicolae Bondarciuc, tot el şi preşedinte al Comisiei parlamentare pentru politică economică, buget şi finanţe, afirmă că propunerile PD şi AMN cu privire la proiectului Legii bugetului de stat „au fost luate din pod”. Acesta ne-a explicat că deputaţii din opoziţie doar au făcut propuneri, fără să le argumenteze, fără să spună din care considerente fac acest lucru, în baza căror calcule etc. „Propunerile care sunt argumentate sunt acceptate”, ne-a asigurat Bondarciuc.
Potrivit deputatului comunist, o analiză a iniţiativelor legislative, propuse de fracţiunile parlamentare şi care, ulterior, au fost aprobate, efectuată de către un coleg de partid, denotă faptul că proporţia este practic aceeaşi, în cazul tuturor partidelor. „Iniţiativele bune, argumentate, trec (sunt votate de majoritate – n.r.), dar cele care nu au nimic comun cu proiectul legii bineînţeles că nu pot să treacă”, a conchis Nicolae Bondarciuc.
CCA politizat
Şi votarea celor doi membri noi ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) a stârnit furori în rândurile opoziţiei. Este vorba de Ignat Vasilache şi Marian Pocaznoi, prima candidatură fiind înaintată de Cartelul Ţărănesc „Sf. Gheorghe”, iar cea de a doua – de Confederaţia Naţională a Sindicatelor, dar despre care deputaţii din opoziţie afirmă că ar reprezenta interesele PCRM şi PPCD. În replică, Comisia parlamentară pentru numiri şi imunităţi, susţine că aceştia au fost propuşi de către două organizaţii neguvernamentale.
Cert, însă, e faptul că discuţiile aprinse la această temă au finalizat prin aprobarea candidaţilor cu voturile comuniştilor şi creştin-democraţilor. Ambele candidaturi au depăşit numărul necesar de voturi, 61, număr egal cu cel necesar pentru alegerea şefului statului.
Petru Macovei, directorul Asociaţiei Presei Independente, declarase anterior pentru ZdG că aprobarea celor doi noi candidaţi drept membri ai CCA va transforma instituţia într-una cu adevărat politizată, care ar putea lua decizii politice în legătură cu unii reprezentanţi ai mass-mediei. Menţionăm că CCA este abilitat cu funcţia de a elibera sau a retrage licenţele posturilor TV şi radio.
Nicolae Cuşchevici
