Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Votarea legilor şi liberalizarea vizelor…

Votarea legilor şi liberalizarea vizelor [sondaj]

Aprobarea Legii privind egalitatea de şanse şi reformarea Centrului Anticorupţie, dezbătute astăzi în Parlament, sunt printre condiţiile impuse de Uniunea Europeană pentru ca R. Moldova să obţină un regim liberalizat de vize. Sfârşitul lunii mai fiind termenul limită pentru adoptarea lor.

În cât timp, după aprobarea acestor legi, am putea beneficia de regimul liberalizat de vize, promis de UE?

Victor Osipov, ex-ministru al Reintegrării

A răspunde la o asemenea întrebare ar însemna să ghicesc, pentru că, la acest subiect, discuţiile serioase cu europenii sunt în ultima fază şi optimismul de odinioară e înlocuit de realism, de multă exigenţă, de o analiză drastică a situaţiei de la noi. Totodată, cetăţenii nu ar trebui să-şi facă iluzii la capitolul regimului liberalizat de vize… Acesta e un statut important, care, însă, nu înseamnă că toată lumea va putea călători oriunde şi oricând în Europa. Sunt rigori. Doar anumite categorii vor putea beneficia de acest regim. Mai important, însă, e să parcurgem această etapă, pentru a ne apropia cu adevărat de UE. Acest aspect e mai important, chiar dacă unor politicieni le place să creeze aşteptări, acumulând, prin anumite declaraţii, un plus de imagine. Nu termenul contează. E important ca R. Moldova să se califice pas cu pas pentru integrarea în UE. Pentru asta statul trebuie să înregistreze standarde în favoarea propriilor cetăţeni, combătând, mai întâi, corupţia.

Ecaterina Mardarovici, Clubul politic al femeilor 50/50

Cred că dacă Parlamentul va adopta cele două proiecte de legi, ţinând, bineînţeles, cont de propunerile societăţii civile, acest fapt ne va apropia de statutul de ţară cu un regim liberalizat de vize în UE. Mai avem, însă, multe lucruri de realizat, dar adoptarea acestor două proiecte de legi ar trebui să se întâmple neîntârziat, mai ales că nu cer prea multe investiţii. Cele două legi mai mult transmit un mesaj clar despre faptul că R. Moldova este gata să accepte şi anumite reguli de joc ale UE care, deocamdată, nu sunt conştientizate aici, care par în dezacord cu tradiţiile locale. Şi reformarea CCCEC e mai mult un semnal de voinţă politică, transmis către UE. Acest semnal vrea să spună că, în R. Moldova, controlul corupţiei ar trebui să fie în afara politicului. Este, însă, important ca aceste legi să nu fie ciopârţite, profanând ideea. Adoptarea unei legi trunchiate, care nu va deveni un instrument eficient în activitatea instituţiilor din R. Moldova, ar însemna discreditarea noastră în faţa UE.

Galina Bostan, directoare CAPC

Reformarea CCCEC, instituţie care are un rol cental în combaterea corupţiei, ar putea determina oficialii europeni să voteze, pentru cetăţenii R. Moldova, un regim liberalizat de vize. Este cert, cu cât mai eficientă va fi această instituţie, cu atât mai puţine portiţe vor exista pentru comiterea unor ilegalităţi şi falsuri aici sau în UE, în cazul în care cetăţenii R. Moldova vor călători liber în spaţiul european sau vor deveni chiar parte a acestei Uniuni. Marile democraţii resping orice intenţii de corupţie şi atunci când este dezbătut subiectul extinderii UE, corupţia poate deveni un impediment important pentru statele care aspiră să obţină statut de membre ale UE. Cât priveşte egalitatea de şanse… Această lege ar garanta oricui că dacă va călători din UE în R. Moldova, aici va fi tratat egal, adică exact cum e tratat în ţara sa. E un subiect important. În condiţiile în care mai multe prevederi se regăsesc deja în alte legi, valabile la noi, nu înţeleg de ce nu am avea şi o Lege a egalităţii de şanse.

Sergiu Ostaf, director CreDO

Cele două proiecte sunt importante pentru R. Moldova. Ele constituie angajamentele ţării noastre în dialogul cu UE. CReDO consideră că proiectul de modificare a Legii cu privire la CCCEC necesită câteva ajustări. Pentru asigurarea depolitizării instituţiei, se recomandă ca directorul CCCEC să fie numit în funcţie cu voturile majorităţii deputaţilor aleşi, la propunerea unei comisii speciale, în care să intre reprezentanţi ai Comisiei juridice din Parlament şi ai societăţii civile. Totodată, angajaţii şi conducerea CCCEC ar trebui obligaţi să denunţe cazurile de ingerinţă şi implicare inadecvată în activitatea acestora şi , anual, să prezinte Parlamentului şi Guvernului rapoarte de activitate. În cazul legii care promovează o abordare nediscriminatorie faţă de unele grupuri din societate, ar trebui ca denumirea să fie modificată. Nu egalitate de şanse, dar cel puţin asigurarea egalităţii, aşa cum sună toate legile din spaţiul european – asigurarea egalităţii, tratament egal sau revenirea la denumirea iniţială.

Pentru conformitate, P.G.