Voronin şi declaraţia sa „din copac”, în raportul CE
La 15 octombrie Consiliul Europei a făcut public un nou raport de monitorizare al Comisiei privind Rasismul şi Intoleranţa, în baza căruia R. Moldova a înregistrat progrese parţiale în eliminarea rasismului şi discriminării pe principiul etnic, din 2008, anul în care a avut loc ultima monitorizare.
Raportul descrie o serie de cazuri în care autorităţile din R. Moldova sunt acuzate că nu au reacţionat prompt la manifestările de rasism sau fobie etnică devenite publice.
„Atunci când activistul de culoare John Onoje s-a prezentat la alegerile prezidenţiale, fostul preşedinte al Republicii Moldova şi liderul Partidului Comuniştilor, Vladimir Voronin, a declarat public că era “un om negru care abia coborâse dintr-un copac”. ONG-ul care depusese o plângere la organele de urmărire penală a primit un răspuns evaziv, cu toate că versiunea actuală a articolului 176 din Codul penal pare să sancţioneze astfel de remarci”, se spune în acest raport, astfel fiind ilustrate cazurile în care persoane de altă rasă sau etnie din R. Moldova au fost lezate public, însă nu au beneficiat de sprijin legal pentru combaterea acestor cazuri. În raport mai sunt menţionate numeroasele remarci “anti-romi făcute de politicieni la televizor, lăsate fără niciun comentariu editorial”.
Raportorii au recomandat autorităţilor moldoveneşti “să contribuie la sensibilizarea opiniei publice şi a mass-mediei pe problemele rasismului şi intoleranţei în Republica Moldova”. De asemenea, aceştia au recomandat ca “partidele politice să ia o poziţie fermă împotriva oricărei forme de rasism, discriminare rasială şi xenofobie”, se spune în acest raport.
Pe lângă modul în care reacţionează politicienii şi presa la declaraţiile xenofobe, Raportul analizează efortul autorităţilor publice de a combate aceste probleme. Astfel, în afară de ajustările şi îmbunătăţirea cadrului legislativ care se impun, este necesară o ameliorare a activităţii organelor de drept în ceea ce priveşte plângerile referitoare la încălcarea drepturilor ce ţin de apartenenţa rasială sau etnică, venite din partea cetăţenilor. S-a mai indicat asupra faptului că un număr mare de romi şi persoane aparţinând altor minorităţi etnice nu sunt înregistrate, nu au acte de identitate, iar copiii acestora nu sunt şcolarizaţi.
„Ar trebui efectuată o campanie naţională, pentru a identifica şi înregistra persoanele fără cetăţenie sau fără acte de identitate, iar autorităţile ar trebui să ajute aceste persoane să dobândească cetăţenia Republicii Moldova sau să obţină documentele de identitate.
În cadrul poliţiei şi al organelor de urmărire penală ar trebui înfiinţate departamente specializate în investigarea infracţiunilor împotriva victimelor care aparţin minorităţilor etnice şi religioase. Aceste departamente ar trebui să numească ofiţeri care să acţioneze ca puncte de contact pentru aceste minorităţi şi care să primească plângerile lor cu privire la rasism şi discriminare rasială.
Avocaţii parlamentari ar trebui să ofere un sprijin şi mai eficient victimelor rasismului şi ale discriminării rasiale, în special prin utilizarea puterii lor de a desfăşura “acţiuni strategice” în faţa instanţelor”, se mai spune în raport.
A.R.
