Voronin şi botniţa de la gura presei
Moldova pică de la poziţia 98 la 114 în clasamentul mondial al libertăţii presei, realizat în fiecare an de către „Reporters sans frontières” (RSF) din Franţa. Pentru anul 2009 raportul a fost dat publicităţii săptămâna trecută de către instituţia pariziană.
Diferenţa dintre ţările a căror presă poartă botniţă şi cele dotate cu o presă emancipată şi liberă este uriaşă. Astfel, o prăpastie desparte ţările din „trioul infernal”, cum îl califică RSF, compus din Turkmenistan, Coreea de Nord şi Eritreea, şi deţinătoarea titlului de campioană a presei libere 2009 – Norvegia.
Astfel, Republica Moldova se situează la capitolul „libertatea de exprimare” între Tadjikistan (113) şi Sierra Leone (115), un recul de 16 trepte faţă de anul 2008. În acelaşi timp, Statele Unite urcă 20 de trepte graţie politicii de transparenţă şi descătuşare a noii administraţii americane, urcând de la poziţia 40 în 2008 la poziţia 20 în 2009, deşi mai sunt unele critici la adresa atitudinii SUA faţă de presă în afara solului american, precum în Irak sau Afganistan.
În 2008, Moldova se situa între state africane, fiind vecină de clasament cu Kenya (97) şi Guineea (99). În 2009, Republica Moldova s-a apropiat de state caracterizate printr-o atitudine mai radicală faţă de presă, precum un coleg CSI-ist din Asia Centrală mai puţin recomandabil la capitolul democraţie. În acelaşi timp, trebuie să remarcăm că statele nordice sunt, ca de obicei, campioane ale libertăţii de exprimare, cu Danemarca, Finlanda, cărora li se alătura Irlanda, pentru a ocupa podiumul de onoare al „Libertăţii presei”. Din păcate, site-ul „Reporters sans frontières” nu a actualizat informaţia privind componenta noii guvernări de la Chişinău, Voronin figurând încă pe postul de preşendinte al ţării. Cu toate acestea, organizaţia pariziană denunţă toate constrângerile şi vulnerabilităţile presei basarabene din ultimul an, începând cu sabotarea de către tipografie a unei ediţii a ziarului Jurnal de Chişinău care conţinea informaţii privind averea lui Voronin şi terminând cu arestarea unor redactori de presă, blocarea reţelelor sociale şi retragerea acreditărilor de presă jurnaliştilor străini.
În 2008, topul clasamentului era ocupat de Islanda, Luxemburg şi Norvegia, state cu tradiţie democratică înrădăcinată. Din aceste motive, nu cred că mai există vreo îndoială asupra direcţiei care ar trebui să fie adoptată de noua guvernare. Poziţia Rusiei este elocventă în acest sens: ea ocupă locul 141 în 2008 şi 153 în 2009. Astfel, poziţia Moldovei în clasamentul libertăţii presei în 2010 va fi un criteriu important de evaluare a progreselor înregistrate de noua guvernare.
Ludmila Zahu-Rizu, CBB Bruxelles
