Voluntarii de război în lupta pentru existenţă

A lăsat în grija nevestei gospodăria şi muncile de toamnă şi a venit la Chişinău, la protest, tot aşa cum în 1992 a lăsat totul şi a plecat pe câmpul de luptă să-şi apere ţara. Mihai Macarenco, pe care toţi camarazii îl cunosc drept “cel care, în Căuşeni, l-a dat jos pe Lenin”, are o pensie de 450 de lei. Cu aceşti bani, spune el, poate doar să moară de foame, nu să-şi mai permită nişte cheltuieli. Cu toate acestea, este dispus să cheltuie câte 62 de lei, cât costă transportul Căuşeni-Chişinău, tur-retur, pentru a fi alături de colegii săi la protestele din faţa Guvernului.

“Cred că trebuie să ne unim, ca pe câmpul de luptă şi să ne cerem dreptul la existenţă”, le spune Mihai celor câtorva zeci de voluntari de război care au reuşit, pe 12 octombrie, să vină la acţiunile de protest din centrul Chişinăului. De la Căuşeni, doar el şi încă un bărbat au venit. Spune că ceilalţi sunt atât de săraci, încât nu-şi pot permite să vină.

În timp ce în clădirea Guvernului avea loc obişnuita şedinţă de Guvern, în PMAN, protestatarii cereau adoptarea de urgenţă a unei legi privind statutul voluntarilor de război. Cu câteva placate, adunaţi lângă cortul lui Tudor Pânzaru, voluntar şi el de război, care protestează în stradă deja de mai bine de un an, bărbaţii au scandat, şi-au amintit de lupte, au discutat revendicările înaintate guvernanţilor şi i-au criticat pe toţi – şi pe foştii, şi pe actualii.

“80% dintre cei care au luptat erau voluntari”

“Ani la rând ne-am adresat cu sute de scrisori şi n-am primit niciun răspuns. În primul rând, nu suntem recunoscuţi ca voluntari de război, nu avem un statut special, care să recunoască că am luptat pentru ţara noastră. Am ieşit la luptă la apelul preşedintelui de atunci, ni s-au dat arme. Am lepădat totul, casa, familia, serviciul şi am plecat. Orice ţară are o istorie şi noi nu vrem să fim trataţi, aşa cum au făcut politicienii noştri timp de 20 de ani, drept bandiţi şi criminali.

Noi nu ne-am dus la luptă ca să fim kamikadze, să aducem pe cineva şi să le facem locuri de muncă. Am mers pentru că asta ne cerea datoria de cetăţeni, dar vrem să fie recunoscut ceea ce am făcut şi că avem şi noi văduve, invalizi, şomeri. Mulţi dintre voluntari lucrau şi locuiau în partea cealaltă de Nistru şi au pierdut totul. 80% dintre cei care au luptat erau voluntari. Noi, conştient, am înlocuit armata, care nu era la acea vreme”, spune Sergiu Caracai, preşedintele Uniunii Voluntarilor din Moldova. Acesta a pregătit şi o adresare, solicitând nu doar adoptarea legii care ar defini explicit identitatea voluntarilor, dar şi elaborarea proiectelor privind asistenţa socială a voluntarilor de război, tragerea la răspundere a celor care au încălcat dreptul acestora la înlesniri în transportul public, dar şi prezenţa premierului în PMAN.

“Nu mai sperăm că se vor schimba lucrurile”

“Iată de ce nu ne fac această lege, pentru că vor să ne distrugă. Noi am cerut această lege încă pe când eram pe câmpul de luptă, dar am rămas numai noi şi problemele noastre. Nimeni nu te întreabă ce-i cu tine. După ce s-au terminat luptele, am fost uitaţi. N-avem niciun drept”, conchide Caracui.

După şedinţa de Guvern, Vlad Filat a spus că va analiza revendicările protestatarilor. Câţiva reprezentanţi au şi fost invitaţi la o întâlnire cu vicepremierul Mihai Moldovan.

“Aşa conducere avem şi am avut. Băieţi buni. Nu mai sperăm că se vor schimba lucrurile, dar oricum vom mai ieşi în stradă, pentru că ne-a ajunsul cuţitul la os. Mulţi nici măcar să vină aici nu au cu ce, n-au nici bani de drum. Am ieşit la luptă pentru că speram că vom aduce schimbarea, că vom scăpa de râia asta care ne-a călcat în picioare părinţii, bunicii, surghiuniţi în Siberia. A venit rândul nostru şi nu ne mai duc ei, dar ne ducem noi singuri, de foame şi de greutăţi. Eu am vrut ca să stea aici copiii mei, să aibă un loc de muncă, nu să se ducă în Rusia la lucru şi să-i calce rusul în picioare”, spune cu necaz Mihai Macarenco, care după ce şi-a pus pe picioare feciorii, mai creşte doi nepoţi şi un copil străin. Recent, unul dintre băieţii săi, care lucra taximetrist în Sankt-Petersburg, s-a întors acasă, ceilalţi doi, însă, continuă să lucreze la Moscova, la construcţii.

“Îmi pare foarte rău că suntem trădaţi”

“Ne pare rău că guvernarea noastră ne trădează. Am luptat, am arătat duşmanului că sunt pământeni care pot să ţină acest pământ. Eu am să-l ţin până am să mor. Mă doare ceea ce se întâmplă şi îmi pare foarte rău că suntem trădaţi”, strigă unul dintre protestatari.

Voluntarii sunt revoltaţi că numai poliţiştii care au participat la lupte au înlesniri, pe când ei au fost cei care au stat în cele mai periculoase locuri pe câmpul de luptă. “Chiar şi înlesnirile acestea, din 1992 şi până acum gazul s-a scumpit de atâtea ori, dar nouă doar cu 5 lei ne-au mărit. Vă închipuiţi ce dreptate ne fac?”, a sărit cu vorba alt participant la protest.

Domnul Ţuşcă, din Sălcuţa, Căuşeni, nici nu mai vrea să discute, de decepţionat ce este. A făcut parte şi din forţele pacificatoare, dar acum este nevoit să locuiască la Moscova. “Ce folos din asta? Am înmormântat părinţii, am intrat în datorii. Ce era să fac aici, în sătăcie?”, se întreabă Ţuşcă care nu are nicio explicaţie omenească pentru luxul în care trăiesc alţii, în ţara în care el nu-şi permite nici să supravieţuiască fără a munci peste hotare. “Mă gândesc câte o dată să nu ajungem şi mai rău, dar văd că spre asta mergem”, spune bărbatul.

“Unde-i adevărul nostru?”

“Eu, de pildă, am lăsat cinci copii acasă şi m-am dus la război, unde am stat 3 luni şi 6 zile. Vreau să întreb, la pensie, au să-mi vină aceste zile? Poliţiştii, chiar dacă au fost doar două zile, au avut şi leafă, au şi sindicate, tot. Noi, pentru ce am lăsat copiii acasă, ca să facem ţară şi să stea la conducere Filat şi să se laude că este cel mai deştept şi alţi mincinoşi? Sau Lupu? Eu de doi ani spun că Lupului în pădure îi şade bine”, spune supărat moş Gheorghe din Cârnăţeni.

“O întrebare”, strigă Mihai Borodin din Cobusca Nouă, de după spatele camarazilor de luptă. “Ei au depus jurământ şi i-au scos la luptă, da noi, Cobusca Nouă şi Cobusca Veche, la ora 11 seara, viceprimarul a venit şi ne-a ridicat pe toţi. Noi nu ştiam unde plecam. Ce jurământ să depunem noi, în ce mod? Am stat trei zile în care n-am băut nicio cană cu apă”, continuă bărbatul. “Da’ eu o săptămână numai malină şi pomuşoare am mâncat, dar nici acasă nu m-am dus, pentru că eram pe câmpul de luptă”, adaugă Gheorghe, din Cârnăţeni. “Unde-i adevărul? Ne-au dus la luptă cu bâte şi mai apoi ne-au dat arme. La fundul mării e adevărul”, spune ca pentru sine, Mihai Borodin.

La fel de decepţionaţi cum erau la început de zi, atunci când au venit în PMAN, voluntarii i-au delegat pe cei care vor merge la întâlnirea cu vicepremierul, şi-au strâns câte o mână caldă, cu urări de sănătate şi cu gândul la ultimii bani din buzunare, s-au dispersat în grupuleţe a câte 2-3 şi au plecat acasă, care la Căuşeni, care la Anenii-Noi.

Tatiana EŢCO

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

4 comentarii

  1. vera

    VOLUNTARII – victimele razboiului transnistrean!
    Ce fel de personalitati trebuie sa fie voluntarii,care au participat la razboiul din Transnistria, care au ramas invalizi si care multi ani la rind cersesc Dreptul lor la o existenta normala,iar altii sunt lasati fara atentie, din partea conducerii de virf,aleasa si prin votul lor,sa stea sub cerul liber, in conditii anormale de existenta ca de exemplu:Tudor Pinzaru cu familia sa?
    Cum se respecta Drepturile omului la noi in R.Moldova ne demonstreaza insasi indiferenta guvernarii actuale – hapsina dupa bani si avere, iesita din comun. Oare merita toti sa traiasca pe o margine de drum, fara a fi luati in seama ?
    Ei i-si respecta numai Drepturile ce le revin lor,conducind statul nostru: saracimea,nevoiasii; din culmea suferintelor inspre “valea mortii” …

  2. AVRAAM

    Vera,voluntarii au fost “carne de tun”,catlete! Un fel de material de cheltuială in jocurile măgarilor de la Putere! Cineva a primit “stele” grele de mareşal,altcineva s-a ridicat pe tronul politic,unii au favorizat dividende devenind parlamentari,miniştri,iar voluntarii şi veteranii s-au ales cu cârje,gips,scrăşnet din dinţi şi umilinţă,sicrie băgate in pămănt cu corpurile schilodite,copii orfani şi văduve lăsate în voia soartei.70% din voluntari şi veterani care au ţinut piept gardiştilor şi cazacilor,azi sunt nevoiţi să fie robi la aceşti cotropitori prin adâncurile Rusiei pentru o coajă de pâine.Nu am văzut nici un program de partid fie PLDM,PD,PL,PCRM să fi spus o vorbă de veteranii,voluntarii şi invalizii de război pentru integritatea RM…Toţi ne-au îngropat de vii,deja…

  3. Ghenadie

    Ei au aparat interesul TUTUROR!,CINSTE VOUA BRAVI MOLDOVENI!!!!,iar PLDM-PD-PL-PCRM,apara doar interesul sau financiar!!!!!!!
    Este regretabil,dar nimeni din cei ce ne-au condus
    sau ne conduc tara,nu a urmarit o cauza nobila…..

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *