Parlament 2019: Problemele de integritate, înlocuite cu fotolii pentru imunitate
În viitorul Parlament, legile vor fi făcute nu doar de un condamnat penal în prima instanţă şi de alţi patru figuranţi în raportul Kroll, document în care sunt elucidate circumstanţele fraudelor din sistemul bancar, ci şi de alţi deputaţi cu iz penal. „Într-un asemenea Parlament va exista o împotrivire puternică promovării unor reforme veritabile, care ar permite decapturarea instituţiilor statului, tragerea la răspundere a marilor corupţi şi menţinerea R. Moldova pe calea europeană”, consideră Ianina Spinei, expertă Transparency International – Moldova.
Sâmbătă, 9 martie, Curtea Constituţională a validat rezultatele alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, respectiv, mandatele celor 101 de deputaţi din noul Legislativ. 35 dintre ei vor reprezenta Partidul Socialiştilor din R. Moldova (PSRM), 30 – Partidul Democrat din Moldova (PDM), 26 – Blocul ACUM, format din Partidul Platforma Demnitate şi Adevăr (PPDA) şi Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), 7 – Partidul Şor, iar alţi trei vor fi deputaţi independenţi. ZdG a analizat biografia celor 101 aleşi ai poporului şi vă prezintă detalii despre deputaţii care au figurat sau figurează în dosare penale sau care, în trecut, au fost implicaţi în activităţi controversate.
PSRM
Grigore Novac
Portalul moldovacurata.md a scris că, în 2011, când era jurist la Fundaţia de binefacere „Soluţia”, Grigore Novac a dobândit un teren public de 0,0390 hectare la Stăuceni. Terenul face parte din cele peste 300 de parcele oferite gratuit în 2010 de către Consiliul Local Stăuceni familiilor nou formate, precum şi celor defavorizate, pentru construcţie de locuinţe. Deschide.md a scris că socialiştii Grigore Novac, Marina Rădvan şi Vladimir Odnostalco ar fi obţinut şi ei terenuri, în urma unor căsătorii fictive. Purtătoarea de cuvânt a CNA a declarat pentru reporterul Campaniei Pentru un Parlament Curat că pe acel caz ar exista un dosar, aflat în fază de urmărire penală. Grigore Novac a negat că ar fi fost căsătorit fictiv. „Această căsătorie fictivă nu a avut loc, asta am declarat nu o singură dată şi repet. A fost un teren obţinut absolut legal. Nu ştiu cine a început epopeea asta. Sunt un om absolut deschis. Acolo a fost un litigiu cu toate terenurile. Bănuiesc că e o cauză dintre administraţia publică locală şi careva reclamanţi, dar eu nu ştiu exact”, a declarat deputatul.
Corneliu Furculiţă şi Petru Burduja
Compania „Exclusiv Media”, fondată de Corneliu Furculiţă şi administrată de Petru Burduja, figurează într-un dosar penal instrumentat de Procuratura Anticorupţie (PA). Aceasta a fost vizată anterior într-o anchetă a jurnaliştilor de la RISE Moldova şi figurează într-o cauză penală privind spălarea de bani în proporţii deosebit de mari. Dosarul se află la etapa urmăririi penale de mai bine de doi ani, procurorii expediind, între timp, cereri de comisii rogatorii peste hotare, potrivit unui răspuns al Procuraturii Anticorupţie, adresat portalului media-azi.md şi publicat la 1 octombrie 2018. Investigaţia PA a fost pornită după ce, în septembrie 2016, Rise Moldova a scris despre o tranzacţie prin zone offshore, cu implicarea „Exclusiv Media”. Potrivit investigaţiei, această firmă a primit, pe contul său dintr-o bancă din R. Moldova, de la o companie din Bahamas care ar fi conectată la Federaţia Rusă, cu titlu de împrumut, peste 30 de milioane de lei. Banii au intrat în Moldova cu câteva luni înainte de alegerile prezidenţiale din 30 octombrie 2016. Rise a scris că Petru Burduja a luat, cash, din bancă, timp de câteva luni, 20 de milioane de lei. Atunci, Burduja le-a spus jurnaliştilor că ar fi acţionat legal. Ulterior, „Exclusiv Media” a acţionat în judecată Rise Moldova. Deocamdată nu există o decizie definitivă pe acest caz.
PDM
Vladimir Plahotniuc
Oligarhul revine în Parlament după o pauză de trei ani şi jumătate. În ultimii ani, Plahotniuc a fost în prim-planul mai multe acuzaţii şi controverse, fiind învinuit, în special de oponenţii politici, că ar controla activitatea celor mai importante instituţii de stat, inclusiv organele de drept. Deşi în R. Moldova numele său nu a figurat în niciun dosar penal, în ultimii ani, organele de drept din România şi Rusia au anunţat că au avut sau deţin în gestiune cauze penale cu implicarea alesului poporului. În aprilie 2017, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din România (DIICOT) au deschis o cauză penală pentru constituirea unui grup infracţional, şantaj, înşelăciune şi spălare de bani, după o plângere depusă de Veaceslav Platon. În vara anului 2018, dosarul a fost transferat în gestiunea organelor de drept din Chişinău. Cu câteva zile înainte de parlamentarele din 24 februarie, Plahotniuc, împreună cu Veaceslav Platon, a fost acuzat de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) din Rusia că ar fi creat un grup criminal prin intermediul căruia au sustras, în 2013-2014, peste 37 de miliarde de ruble din Rusia. În 2017, presa rusă scria că Plahotniuc figura în alt dosar penal, deschis în urma unei plângeri depuse de Renato Usatîi. Şi acel dosar nu a avut o finalitate.
Ghenadie Buza
Preşedintele raionului Hânceşti şi al Organizaţiei Teritoriale PDM din localitate a figurat într-un litigiu financiar, pe numele său fiind depuse şi plângeri penale. Moldovacurata.md a scris că, în 2017, acesta a fost acţionat în judecată de către Vasile Bîzdîga, fostul său cuscru, care a cerut Judecătoriei Hânceşti recunoaşterea unei datorii de 15 mii de euro. Bîzdîga a invocat că, la 24 martie 2015, aflându-se într-o parcare împreună cu Buza şi alte persoane, ar fi efectuat o tranzacţie prin care a achitat suma de 15 mii de euro pentru un automobil Mercedes Benz, model E-class, anul producerii 2010, pe care l-a înmatriculat pe numele lui Buza. Vasile Bîzdîga reclama faptul că Buza, pe atunci cuscrul său, s-a obligat să restituie datoria până la 1 septembrie 2015, dar nu şi-a respectat obligaţia. Vasile Bîzdîga s-a adresat şi cu o plângere la Procuratura Buiucani, dar pe 27 mai 2016, procurorii au refuzat să pornească urmărirea penală pe motiv că acele acţiuni ale lui Buza nu întruneau elementele componenţei de infracţiune, escrocherie. Procurorii au ajuns la concluzia că circumstanţele cazului sunt de natură civilă şi că soluţia ar fi exclusiv de competenţa instanţei de judecată. Instanţele i-au respins pretenţiile lui Vasile Bîzdîga. Judecătorii au ajuns la concluzia că nu ar exista probe care să certifice existenţa împrumutului.
Alexandru Botnari
Primarul de Hânceşti a figurat şi el în mai multe litigii financiare, relatate anterior inclusiv de ZdG. Totodată, Curtea de Conturi a constatat în 2011, potrivit portalului moldovacurata.md, că Botnari a împrumutat pentru folosinţă de la o întreprindere municipală de amenajare a teritoriului un autoturism de lux, Audi Q7, la mâna a doua, contra sumei de 450.000 de lei. Primăria a plătit, în anii 2009-2010, pentru întreţinerea acestei maşini peste 200.000 de lei. Maşina a fost luată iniţial doar pentru folosinţă, iar contabilitatea Primăriei Hânceşti nu ar fi dispus de acte care ar fi justificat tranzacţia. „Ca urmare, cele relatate denotă că Primăria Hânceşti a ascuns faptul că a împrumutat automobilul pentru deservirea primarului ca fiind cheltuieli de amenajare a teritoriului!”, se menţiona în hotărârea Curţii de Conturi. La rândul său, Botnari a explicat că are nevoie de un asemenea autoturism, pe care el însuşi îl conduce, pentru „prestaţie în faţa delegaţiilor străine”.
Vladimir Andronachi
ZdG a scris anterior că, în 2014, o companie care comercializează metal şi la care unul dintre fondatori este tatăl lui Vladimir Andronachi – SRL Vladecacom – a fost găsită vinovată de evaziune fiscală, bugetul de stat fiind prejudiciat cu peste 4 milioane de lei. Companiei i-a fost aplicată o amendă de 60.000 de lei, prin sentinţă fiind decisă şi lichidarea ei, doar că statul nu şi-a recuperat banii. Tatăl deputatului democrat ar fi fost implicat şi în altă companie cu activităţi în domeniul comerţului cu metal. Vladimir Andronachi e considerat unul dintre apropiaţii lui Vladimir Plahotniuc, la fel ca şi Constantin Botnari, un alt deputat din noul Legislativ.
Grigore Repeşciuc
Primarul de Căuşeni a avut statut de învinuit într-un dosar penal deschis pentru „exces de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu”. Într-o hotărâre a CSJ din 2014, prin care Repeşciuc cerea strămutarea examinării dosarului, de la Judecătoria Căuşeni în altă instanţă, se spune că acesta ar fi fost învinuit de „schimbarea destinaţiei resurselor financiare alocate pentru alimentaţia din grădiniţe”. La 5 februarie 2019, CNA informa portalul moldovacurata.md că primarul de Căuşeni nu are calitate procesuală de bănuit sau de învinuit în vreo cauză penală, aflată în gestiunea instituţiei. „Totodată, vă informăm că, în 2012, Inspectoratul de Poliţie Căuşeni a pornit o cauză penală pe numele factorilor de decizie ai Primăriei Căuşeni în temeiul art. 332. În 2014, prin ordonanţa procurorului, cauza a fost clasată. Tot în 2012, Procuratura Generală a pornit o cauză penală în temeiul art. 328 pe faptul depăşirii atribuţiilor de serviciu de factori de decizie ai Primăriei Căuşeni – dosar care, în 2013, a fost expediat, după competenţă, Inspectoratului de Poliţie Căuşeni”, se spune în nota primită de Moldova Curată de la CNA. Dosarul nu a avut însă o finalitate.
Blocul ACUM
Open Dialog cu PAS şi PPDA
În ajunul campaniei electorale pentru parlamentarele din 24 februarie 2019, liderii opoziţiei, Maia Sandu şi Andrei Năstase, au ajuns ţinta unei comisii parlamentare de anchetă „pentru elucidarea circumstanţelor de imixtiune din partea Fundaţiei „OtwartyDialog” (Dialog Deschis) şi fondatoarei acesteia, Ludmila Kozlowska, în treburile interne ale R. Moldova şi a finanţării unor partide politice”. Câteva bilete de avion pentru liderii partidelor de opoziţie din R. Moldova şi „2000 USD transferaţi către o companie din R. Moldova, administrată de persoane afiliate Partidului Platforma Demnitate şi Adevăr” sunt cele mai importante dovezi acumulate de Comisie, în baza cărora aceasta concluziona că cele mai importante partide din opoziţia extraparlamentară de la Chişinău sunt „finanţate din bani suspecţi”.
Maia Sandu a catalogat crearea acestei comisii drept o încercare de a intimida opoziţia în ajunul electoralei. La rândul ei, preşedinta fundaţiei a negat faptul că a finanţat partidele de opoziţie din R. Moldova. Raportul Comisiei a fost transmis Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS), care a deschis o cauză penală. În prezent, potrivit şefului adjunct al PCCOCS, Vitalie Busuioc, liderii PAS şi PPDA nu au vreun statut pe dosar şi încă nu au fost audiaţi.
Partidul ŞOR
Ilan Şor
Condamnat de prima instanţă la şapte ani şi jumătate de privaţiune de libertate într-un penitenciar de tip semiînchis, în dosarul fraudei din sistemul bancar, Ilan Şor ajunge deputat în timp ce, de un an, cauza se află pe masa judecătorilor de la Curtea de Apel Cahul, fără a avea o finalitate. Fără finalitate este şi primul dosar care elucidează implicarea lui Şor în furtul miliardului, deschis în mai 2015 şi ţinut până în prezent la etapa urmării penale, fără a fi deferit justiţiei. Şor este principalul nume din raportul Companiei Kroll, contractată de Guvern pentru anchetarea jafului din sistemul bancar. Experţii Kroll au constatat că, prin intermediul companiilor care formează grupul Şor, în anii 2012-2014, au fost scoase de la Banca de Economii, Unibank şi Banca Socială circa 2,9 miliarde USD. În octombrie 2015, Şor a depus un autodenunţ pe numele fostului premier Vlad Filat, în care afirma că, pe parcursul mai multor ani, i-ar fi oferit mită în valoare de 250 de milioane USD. În timp ce ex-premierul se află de trei ani în închisoare, Şor, care a recunoscut că a mituit un demnitar pentru ca ultimul să-i promoveze interesele, a fost apreciat de ANI drept compatibil cu funcţia de legiuitor. Şor şi l-a luat în Parlament şi pe avocatul care îl apără în dosarele legate de frauda bancară. Denis Ulanov a devenit deputat pe listă de partid, figurând pe poziţia cu nr. 5.
Marina Tauber, Reghina Apostolova, Maria Albot
În Parlament ajung şi alţi patru figuranţi în raportul Kroll 1: Marina Tauber, Reghina Apostolova, Maria Albot şi Viorel Melnic. Primara comunei Jora de Mijloc, Marina Tauber, ar fi acţionat concertat în beneficiul lui Şor alături de alţi acţionari ai Unibank. Aceasta a confirmat că a luat credite de la banca ABLV din Letonia, considerată una dintre cele trei instituţii bancare care au servit drept „porţi europene” pentru preluarea controlului asupra celor trei instituţii bancare din R. Moldova care au ajuns să fie lichidate din cauza fraudei bancare de aproximativ un miliard de euro. „De unde eu îmi iau bani pentru afacerile mele nu cred că e o temă pentru discuţii publice. Am accesat credite pentru a cumpăra acţiuni”, a declarat Tauber în 2018. Ea însă a refuzat să spună dacă le-a restituit, notând că „este confidenţial”.
Viceprimara de Orhei, Reghina Apostolova, se numără printre persoanele private care, în 2013, au cumpărat acţiuni de la Banca Socială şi Unibank, pe bani împrumutaţi de la off-shore-uri britanice, folosind conturi în banca letonă ABLV Bank. Într-o dezbatere de la PRO TV Chişinău, Apostolova a declarat că a rambursat toate creditele şi că nu are probleme cu legea.
Maria Albot, director comercial la „DFM” SRL, companie din holdingul gestionat de familia, figurează în raportul Kroll ca deţinătoare a acţiunilor Banca Socială. Aceasta este reprezentantă a companiei offshore Wester Alliance LLP, afiliate lui Şor, care deţine şi Air Classica, cea din urmă devenind fondatoare a Nobil Air care, în final, a fost achiziţionată de liderul PDM, Vladimir Plahotniuc.
Viorel Melnic
În circumscripţia uninominală nr. 48, deschisă pentru locuitorii din stânga Nistrului, a învins Viorel Melnic, candidat independent, dar care este consilierul lui Ilan Şor şi preşedintele Asociaţiei „Pentru Orhei”, organizaţie prin intermediul căreia primarul de Orhei gestionează mai multe proiecte, inclusiv magazinele sociale. Viorel Melnic, fost şef al Serviciului Vamal în anii 2008-2009, dar şi ex-viceministru al Economiei în 2006. Şi numele lui Viorel Melnic a apărut în raportul Companiei Kroll, care investighează furtul miliardului din sistemul bancar. Melnic este vizat drept posibil complice la „Jaful secolului”, în calitate de acţionar şi preşedinte al consiliului de administraţie al Unibank. El a declarat, însă, pentru Rise Moldova, că a ieşit din bordul instituţiei financiare „înainte de scandalul Kroll”. Tot Rise Moldova relata în martie 2017 că, la începutul acestui an, Şor a cedat magazinele duty-free din Kîrgîzstan unei firme din Rusia, deţinută de afacerişti originari din Chişinău. În afacerea iniţiată acum câţiva ani, Şor s-a asociat cu Melnic şi cu fiica unui fost deputat kîrgîz.
Iana Spinei, expert Transparency International – Moldova:
Campania electorală a arătat că printre candidaţii în legislativ sunt persoane cu foarte multe semne de întrebare la capitolul integritate, persoane şantajabile, mai cu seamă – figuranţii din raportul Kroll, inclusiv cei condamnaţi de prima instanţă. Eliberarea certificatelor de integritate unor persoane compromise a profanat sistemul de integritate al R. Moldova, deschizând poarta în Parlament pentru indivizi manipulabili. Cu părere de rău, în Parlament se vor regăsi şi persoane care au iniţiat anterior proiecte de acte legislative ce afectează interesul public – „amnistia fiscală”, oferirea cetăţeniei contra pretinsei investiţii ş.a. care vin să legifereze mijloace de origine frauduloasă, scopul lor fiind interesele înguste şi de grup şi nicidecum interesul public. Într-un asemenea Parlament va exista o împotrivire puternică promovării unor reforme veritabile, care ar permite decapturarea instituţiilor statului, tragerea la răspundere a marilor corupţi şi menţinerea R. Moldova pe calea europeană.
Ion Tăbârţă, analist politic:
Nu putem afirma că modificarea sistemului electoral cumva a schimbat radical integritatea deputaţilor. De fapt, una dintre cauzele majore ale schimbării sistemului electoral proporţional în mixt a fost ca să punem capăt oligarhiei de partid. Motivul invocat era că lista deputaţilor este la cheremul preşedinţilor de partid şi cei care plătesc au o anumită influenţă pe lângă şeful partidului ar nimeri în lista pe poziţiile trecătoare. Tipajul deputaţilor este acelaşi. Poate o schimbare majoră ar fi accederea unor deputaţi din teritoriu. Altceva e calitatea lor, cu ce expertiză vin să contribuie, ce plus valoare vor aduce? Asta se va vedea la primele şedinţe ale noului Parlament. Deşi s-a invocat, la momentul schimbării, că vor fi avantajaţi reprezentanţii partidelor mici sau candidaţii independenţi, nu a fost aşa. Resursele au contat foarte mult, pentru că această campanie electorală foarte mult s-a personificat. Partidul cumva s-a diluat pe fondul persoanelor, noi n-am mai avut dezbateri referitor la programe, la ideologii. Practic, s-a transformat într-o campanie a cuiva împotriva altcuiva. Acest fapt se referă mai ales la circumscripţiile uninominale.
Mariana Calughin, expertă anticorupţie:
Am avut posibilitatea să văd CV-urile mai multor deputaţi şi am remarcat că foarte mulţi sunt cu puţină experienţă, iar alţii nu au deloc experienţă în administrare publică. Îngrijorarea mea e că acest legislativ va fi, din punct de vedere profesional, mult mai rău decât cele anterioare, chiar dacă şi celelalte pe care le-am avut nu au fost strălucite. Cât despre integritate, e mai degrabă o întrebare retorică. Din păcate, majoritatea partidelor nu şi-au curăţat listele şi au menţinut în ele persoane cu probleme de integritate. Poate nu sunt persoane care au pe numele lor hotărâri irevocabile, dar în privinţa multora există semne de întrebare, inclusiv în urma investigaţiilor jurnalistice. Partidele şi-au menţinut în topul listei persoane pentru că sunt influente şi nu pentru că acele persoane sunt bune şi calificate.
