Victimele masacrului de la Fântâna Albă comemorate la 1 aprilie
Cu prilejul Zilei Naţionale în memoria românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă (regiunea Cernăuţi, Ucraina), la monumentele comemorative din pădurea Varniţa, locul măcelului, a fost oficiată o slujbă de pomenire a românilor ucişi, acum 71 de ani, de trupele sovietice. Slujba a fost oficiată de Arhimandritul Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna, împreună cu un grup de clerici.
La ceremonie au participat Eugen Tomac, secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, Viorel Badea, preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din cadrul Senatului României, Ion Popescu, deputat în Rada Supremă a Ucrainei, preşedinte al Uniunii interregionale “Comunitatea Românească din Ucraina”, Tatiana Popa, consul general al României la Cernăuţi. Aceştia, alături de peste 50 de studenţi care-şi fac studiile la Suceava, jurnalişti români, dar şi localnici, au depus coroane de flori şi s-au rugat pentru odihna sufletelor celor în jur de 3000 de români ucişi la 1 aprilie, în Duminica Paştelui anului 1941.
Evenimentul a continuat la Mănăstirea Putna, acolo unde, la invitaţia Arhimandritului Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii, delegaţia română a participat la o altă slujbă de pomenire a victimelor măcelului de acum 71 de ani. Ceremonia s-a desfăşurat la troiţa din curtea Mănăstirii, ridicată anul trecut cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, pentru a cinsti memoria martirilor de la Fântâna Albă.
În discursul său, secretarul de stat pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Tomac, a evocat curajul celor peste 3000 de români nevinovaţi, ucişi în pădurea de la Fântâna Albă, de către un regim totalitar necruţător, exprimându-şi speranţa că sacrificiul acestora nu va fi dat uitării.
„Este datoria noastră ca, an de an, să aducem un omagiu acelor oameni – copii, femei, bătrâni – cărora li s-a luat viaţa doar pentru faptul că şi-au dorit să fie buni creştini în ţara lor, alături de familie”, a subliniat secretarul de stat.
Masacrul de la Fântâna Albă, supranumit şi Katyn-ul românesc, este unul dintre cele mai tragice evenimente din istoria românilor. Măcelul a fost declanşat în momentul în care în jur de 3000 de români au încercat să treacă graniţa sovieto-română trasată ca urmare a ultimatumului din iunie 1940, prin care România a fost forţată să cedeze Uniunii Sovietice un teritoriu de peste 3 milioane de locuitori.
În data de 12 aprilie 2011, Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională a Parlamentului României, a adoptat propunerea legislativă nr. 796/2010 privind instituirea datei de 1 aprilie drept Ziua Naţională în memoria românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone, ale deportărilor şi ale foametei organizate de regimul totalitar sovietic în Ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie.
La iniţiativa Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, la Mănăstirea Putna, judeţul Suceava, a fost ridicată, anul trecut, o troiţă în memoria victimelor masacrului de la Fântâna Albă.
www.dprp.gov.ro
