Uninominalul PDM: „Convine acelor partide care au bani să cumpere voturi”

Proiectul de lege privind schimbarea sistemului electoral în unul uninominal a fost înregistrat în Parlament la 14 martie curent cu titlu de iniţiativă legislativă semnată de toţi cei 34 de deputaţi democraţi. Deşi documentul a fost făcut public abia marţi, 14 martie 2017, Partidul Democrat lansase o amplă campanie de promovare a votului uninominal cu o săptămână în urmă, atât în media, cât şi în stradă, prin intermediul spoturilor la TV, a pliantelor informative şi panourilor publicitare amplasate pe întreg teritoriul ţării. Mai mult, în campania de promovare au fost implicaţi şi demnitari şi mulţi funcţionari publici. Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Eduard Grama, şi ministra Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Stela Grigoraş, care nu sunt membri PDM, au fost surprinşi în timp ce promovau iniţiativa PDM în cadrul vizitelor de lucru la Criuleni şi Ungheni.

Documentul semnat de PDM nu presupune reducerea numărului de deputaţi, aşa cum a cerut anterior societatea civilă, ci formarea a 101 circumscripţii, după principiul teritorial-demografic, adică în funcţie de numărul de alegători. De exemplu, estimativ, ar urma ca în municipiul Chişinău să existe 20 de circumscripţii, deci, să fie aleşi tot atâţia deputaţi. PDM, care are peste 400 de primari pe întreg teritoriul ţării, propune ca în fiecare circumscripţie să fie votat un singur deputat, în baza sistemului de vot majoritar, adică să fie organizat doar un singur scrutin, în care ar ieşi învingător un candidat care nu a acumulat neapărat peste 50% din voturile alegătorilor din acea circumscripţie.

Democraţii menţionează că interesele diasporei au fost luate în calcul, de aceea va fi organizată înregistrarea prealabilă, pentru a afla câţi alegători sunt stabiliţi peste hotare şi unde sunt localizaţi din punct de vedere al teritoriului, iar în baza acestor date se vor forma circumscripţiile. Exerciţiul cu înregistrarea prealabilă a fost aplicat în cazul alegerilor prezidenţiale din toamna anului trecut, dar a suferit eşec, deoarece prezenţa prealabilă la vot peste hotarele ţării şi-au anunţat-o doar 3559 de cetăţeni, iar mulţi dintre ei au raportat probleme de funcţionare a platformei online de înregistrare, dar şi o mediatizare insuficientă a resursei de către Comisia Electorală Centrală (CEC). Drept rezultat, în diasporă au fost deschise secţii insuficiente de vot.

Documentul prevede şi înfiinţarea circumscripţiilor electorale în stânga Nistrului, însă alegeri parlamentare în regiunea controlată de autorităţile de la Tiraspol nu vor fi organizate atât timp cât nu vor fi asigurate şi respectate toate normele legislative şi de drept în domeniul electoral. Până atunci, mandatele destinate deputaţilor din regiunea transnistreană vor rămâne vacante. Într-o intervenţie pentru Radio Chişinău, expertul Asociaţiei Promo-Lex, Pavel Postică, a declarat că o eventuală trecere la sistemul uninominal ar complica organizarea procesului electoral, care ar deveni şi mai costisitor. „Soluţia cu privire la alegătorii din regiunea transnistreană pare mai mult exclusivă decât inclusivă. Or, astfel, mai degrabă îi excludem din procesul politic de la Chişinău. În ce priveşte diaspora, nu este clar care au să fie circumscripţiile”, a declarat Pavel Postică.

Învingător în cursa electorală din fiecare circumscripţie va fi desemnat candidatul care a întrunit majoritatea voturilor. Soluţia democraţilor pentru situaţia în care mai mulţi candidaţi vor acumula un număr egal de voturi este desfăşurarea unei trageri la sorţi pentru a stabili învingătorul.

După declaraţii, făcute inclusiv de liderul PDM, Vlad Plahotniuc, precum că legea va permite cetăţeanului să aibă control direct asupra deputatului pe care l-a trimis în Parlament, democraţii au explicat că alesul poporului va putea fi revocat prin referendum local, doar că acesta nu va putea fi desfăşurat în primul an de numire în funcţie şi nu pe parcursul ultimului an de mandat. Autorii spun că revocarea deputatului prin referendum poate fi iniţiată dacă acesta nu respectă interesele comunităţii din circumscripţie, nu-şi exercită în mod adecvat atribuţiile de serviciu sau încalcă normele morale şi etice. Toate aceste fapte, stipulează autorii, trebuie „confirmate în modul stabilit”, dar nu indică care ar fi acest mod. Pentru a iniţia acest referendum vor trebui colectate 1/3 din semnăturile alegătorilor din circumscripţia respectivă, iar revocarea propriu-zisă va fi confirmată doar dacă pentru ea au votat cel puţin jumătate din numărul alegătorilor din circumscripţia respectivă, dar nu mai puţin de numărul alegătorilor care au votat în cazul alegerii deputatului.

În argumentarea proiectului de lege, PDM, care astăzi este cea mai numeroasă formaţiune politică din Parlament, după ce 14 deputaţi comunişti au aderat la PDM, susţine că schimbarea se impune pentru asigurarea „unei transparenţe maxime, ca cetăţenii să poată alege persoane concrete care să le reprezinte circumscripţia electorală în forul legislativ suprem”.

La rândul său, Nicolae Gârbu, ex-membru al Comisiei Electorale Centrale, a declarat într-o conferinţă de presă că „acest sistem nu va reprezenta cetăţenii şi partidele politice în Parlament, dar va duce şi mai mult la conflicte politice şi explozii sociale, cu costuri greu de estimat”. Gârbu consideră necesară organizarea unui referendum privind introducerea sistemului uninominal.

Ştefan Urâtu, fost vicepreşedinte al Comisiei Electorale Centrale (CEC), crede că introducerea votului uninominal ar conveni partidelor aflate la guvernare, care vor decide cum vor fi formate circumscripţiile electorale şi care vor deţine controlul asupra CEC. „Sistemul uninominal convine acelor partide care au bani să cumpere. În primul rând celor care vor fi la guvernare când vor avea loc alegerile. Cei care vor deţine Procuratura şi Comisia Electorală, aceia vor avea pârghii de influenţă. Aşa cum la noi acum există un partid care deţine nu numai CEC-ul, Procuratura şi instanţele de judecată, dar şi Curtea Constituţională, şanse pentru ceilalţi nu sunt. Dacă acest proiect propus de PD nu le-ar aduce dividende, atunci ei niciodată nu l-ar fi propus”, afirmă Urâtu.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

3 comentarii

  1. Vova

    Da cum bre să-i poti cumpăra deputații dacă noi o să-i alegem și toto noi o să-i putem demite?

  2. Otomanu

    Deschideti ochii si vedeti procedura de demitere. O mie si unu ani nu va pute fi demis nimeni……Joc, fum de pie ude.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *