Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Uitaţi în Siberia

Uitaţi în Siberia

Pe 6 iulie, la Chişinău şi în R. Moldova, vor fi comemorate victimele deportărilor sovietice în Siberia şi Kazahstan. Deşi, de la declararea Independenţei, la putere s-au perindat 13 guverne, deportaţii îşi cerşesc şi astăzi drepturile.

Deportaţi uitaţi. De cine? De ce?

anatol-petrencuAnatol Petrencu, istoric

Atâta timp cât, în R. Moldova, nu va fi condamnat comunismul, iar secera şi cioanul vor rămâne în lege, vom avea de a face cu nedreptatea în raport cu cei care au avut de suferit de pe urma regimului sovietic (comunist) de ocupaţie. Curios lucru: după 1991, comuniştii de două ori au fost repuşi în lege, mai întâi ca partid politic, în 1993, iar în 2013, prin reabilitarea simbolicii comuniste: secera şi ciocanul. În cazul deportaţilor – „no passaram”. Iată şi răspunsul la întrebarea „de cine?” şi „de ce?” Din păcate, şi după 22 de ani de Independenţă, clasa politică din R. Moldova face jocurile Rusiei.

Natalia-MolosagNatalia Moloşag, avocată

Aceşti oameni nici de trăit nu au trăit, nici de murit nu au murit ca lumea, mulţi nu au nici morminte. Toată viaţa – un chin. În 22 de ani, cu 13 guverne, 4 preşedinţi şi 7 parlamente să nu poţi scoate o lege care să le redea acestor oameni liniştea şi pacea, după toate prin câte au trecut, e o mare nesimţire. Să le dai 100 de lei lunar, după ce li s-a luat până şi dreptul la viaţă, e curată bătaie de joc de suferinţele lor. Nu ştiu dacă cei de „sus” s-au gândit la asta. Mai degrabă – nu. Aşa cum nu se gândesc la copiii străzii, la bătrânii solitari şi la multe alte lucruri care nu fac parte din viaţa lor.

Valentina-SturzaValentina Sturza, Asociaţia foştilor Deportaţi

A fost mai bine aşa cum a fost în perioada Druc-Snegur. Ni s-au dat 50% compensaţii la pensii, aveam liber la circulaţia în transport, aveam 50% scutiri la servicii comunale. Singura problemă erau proprietăţile. Dar, în 2000, Braghiş ne-a luat şi ce aveam. Abia din 2011, ni se alocă câte 500 de lei ajutor de o singură dată pe an de la Primăria Chişinău şi de la Guvern, din august 2012 mai avem de la Guvern câte o compensaţie lunară de 100 de lei… E mai bine decât era, dar departe de ce ar trebui să fie. Trebuie urgent simplificată Legea 1225, cu privire la restituirea averilor. Aşa cum este, legea ne pune în cui.

378-BolboceanuLudmila Bolboceanu, profesor universitar

Nu există problemă care să nu aibă rezolvare. Dacă se vrea. În cazul deportaţilor, mai degrabă nu se vrea, iar când nu se vrea, motive pot fi găsite o mie şi unul… Aşa cum au găsit evreii soluţii pentru despăgubirea victimelor nazismului, tot aşa pot fi găsite soluţii şi pentru victimele comunismului. Repet, dacă se vrea. Dar cine se ocupă la noi de problema deportaţilor? Toţi şi nimeni. Implicarea oficialităţilor se reduce la noi, de obicei, fie la pomeni de ocazie, fie la declaraţii festiviste şi comemorări. Dacă nu ar fi existat Asociaţia Foştilor Deportaţi, nu am fi avut, cu siguranţă, nici măcar comemorări.

Alecu-RenitaAlecu Reniţă, Asociaţia Primul Parlament

Problema nu e a deportaţilor, problema e a clasei politice, care nu conştientizează drama acestor deportări pentru Basarabia. Ei, cei din clasa politică, fie că vin din vechea nomenclatură sovietică, fie că sunt nişte conformişti, care dau vina pe „un trecut” pe care nu vor să-l „răscolească”. Fug de problemă. Invocă motive financiare. Motivaţia e, de fapt, politică. Se tem de ruşi. Iar dacă nu au bani, să ceară despăgubiri Rusiei pentru cei 47 de ani de ocupaţie sovietică. Recompensa ţine de obrazul Rusiei. Crima este a lor şi ei ar trebui să facă ceea ce a făcut Germania în raport cu evreii. Din păcate, nu are cine pune problema.