UE—SUA: un nou pact antitero

După atentatele teroriste din 11 septembrie 2001, SUA şi-a fortificat acţiunile ce ţin de prevenirea unor eventuale astfel de atacuri. În acest scop, Guvernul american a semnat cu Uniunea Europeană (UE) un acord ce presupune transferul de date financiare prin reţeaua SWIFT. La începutul anului 2010, acesta expirase, iar semnarea unui acord nou a fost tergiversată până când Washingtonul a oferit garanţii privind respectarea vieţii private, concesii “dificil” de realizat. În prezent, există şanse ca Parlamentul European (PE) să dea undă verde acestui controversat proiect.

283-terorismTratatul poartă numele prestatorului belgian de servicii bancare SWIFT (Societatea pentru Telecomunicaţii Financiare Interbancare Mondiale). Zilnic, acesta operează aproximativ 15 milioane de tranzacţii în peste 8300 de instituţii bancare de pe glob. SUA foloseşte datele privind transferurile în cadrul programului TFTP (Programul de urmărire a finanţărilor în scopuri teroriste), în scopul depistării surselor de finanţare a potenţialilor terorişti.
În urma atacurilor din 11 septembrie, reţeaua SWIFT a fost folosită mai mulţi ani de către Departamentul American de Finanţe pentru a identifica, localiza şi urmări persoanele suspectate de terorism, precum şi a finanţatorilor acestora.

De la top secret, la tratat internaţional

Iniţial, această cooperare a avut loc în mare secret (top secret), dar a fost dezvăluită de presa americană în 2006. Atunci, PE a cerut să fie stabilit un cadru adecvat pentru a asigura protecţia datelor şi pentru a preveni utilizarea acestora în alte scopuri decât lupta împotriva terorismului.

Reînnoirea tratatului a fost necesară deoarece documentul precedent a expirat la început de 2010. În februarie, PE a respins acordul SWIFT, motivând că ar exista dubii legate de protecţia datelor şi a drepturilor cetăţenilor. Atunci, deputaţii europeni au criticat dur faptul că acordul nu permitea transferul de date ale anumitor suspecţi, ci transferul datelor sub formă de pachet (“bulk data”). Drepturile cetăţenilor asupra confidenţialităţii datelor personale, mai exact cele legate de acces, rectificare, compensare şi căi de atac, nu erau definite în mod adecvat.

“Mizăm pe prima săptămână din iulie, care este un moment foarte important pentru noi. Sperăm că PE va aproba noul acord şi va permite reluarea transferului de date”, susţinea Adam Szubin, responsabil de programul TFTP în cadrul Departamentului Finanţe, la o întâlnire cu un grup de jurnalişti europeni.

“Acord de care noi suntem foarte mândri”

Oficialul a explicat că este o urgenţă specială din partea americană, specificând că aceste preocupări ajung până la nivelul preşedintelui. “Preşedintele este conştient de valoarea acestui program şi este interesat să vadă restabilită relaţia şi că UE şi SUA vor semna un acord ca să închidă această lacună a securităţii”, a mai spus Szubin.

El a menţionat că negocierile cu UE, care tocmai s-au încheiat, au fost dure şi că partea americană a făcut o serie de concesii “dificile” şi “substanţiale”.

“Cât priveşte garanţiile interne şi de supraveghere, dreptul de atac, rectificare şi de acces, credem că acest acord este consolidat în mod substanţial, astfel încât să răspundă la toate preocupările de bază ale UE. Este un acord de care noi suntem foarte mândri”, a mai spus el.

Concesii “dificile” şi “substanţiale”

“Am obţinut rezultate legate de aspectele cele mai importante. Comisia UE şi consiliul s-au angajat să instituie o versiune europeană a programului (care prelucrează datele criptate şi pe care îl deţine doar partea americană, n.r.), care va filtra datele personale ale cetăţenilor europeni înainte de a fi acceptate cereri de transfer de date în SUA”, a declarat, întru-un comunicat de presă, Guy Verhofstadt, şeful grupului liberal din cadrul PE.

Noile “concesii” includ şi implicarea Europolului care, formal, va aproba sau va respinge solicitările din partea Departamentului de Finanţe al SUA. De asemenea, va fi numit un supraveghetor din partea UE, care va observa pe teritoriul SUA modul în care anchetatorii de peste ocean efectuează căutări în datele criptate.

Acordul prevede şi categoriile de bănci ale căror date pot fi verificate. De exemplu, sunt evitate relaţiile dintre băncile centrale europene şi guverne. Se va atrage atenţie la o treime dintre tranzacţii, efectuate de persoane fizice. Perioada de depozitare a datelor e de cinci ani, iar în cazul în care acordul va intra în vigoare, datele care nu au fost colectate în ultimele şase luni, de la începutul anului până în prezent, vor fi recuperate, a specificat oficialul de la Washington.

Noul acord nu stabileşte clar care este nivelul de reciprocitate acordat europenilor în cadrul anchetelor, ţinând cont de faptul că UE încă nu are un soft pentru analiza datelor, similar cu cel dezvoltat de americani.

Teroriştii continuă să transfere bani

De la începutul funcţionarii şi până în prezent, în baza transferurilor bancare, Washingtonul a elaborat peste 1550 de rapoarte. Printre acestea se numără şi capturarea autorilor Bali 2002 şi complotul care urma în 2006 să arunce în aer un avion transatlantic cu decolarea din Londra. În cazuri extreme, a fost posibil de a urmări în timp real persoanele suspectate de terorism. În majoritatea cazurilor, explică administraţia SUA, datele bancare sunt utilizate pentru a consolida existenţa bănuielii, alteori, acestea sunt “singurele dovezi”.

Teroriştii sunt ataşaţi deseori de adrese şi numere de telefon pentru a crea un cont bancar. E modul în care sunt descoperite legături nebănuite. Fiecare caz, are întotdeauna un suspect, iar pentru a obţine date de la bănci, mai e nevoie de un mandat judiciar. Deşi se cunoaşte că banii sunt urmăriţi, teroriştii continuă să folosească tranzacţiile bancare la fel ca înainte. Asta demonstrează că nu există nicio alternativă la transferul rapid al banilor. În plus, deseori, oamenii implicaţi nu cred că ei sunt supravegheaţi, a explicat oficialul american.

Tatiana EŢCO


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *