(VIDEO) Pericolele media din bucătăria dezinformării

„Dacă nu distribuim mâncarea de pe stradă prietenilor, haideţi să nu distribuim nici ştirile pe care le găsim, pur şi simplu pentru faptul că nouă ne place cum sună, pentru că pe termen lung contribuim la propagandă, contribuim la terorism, la xenofobie, la sexism, la tot ce vreţi, pe de o parte, iar pe de altă parte, la un anumit moment deteriorăm imaginea proprie în raport cu alţi oameni”, susţine expertul în comunicare strategică Dorin Constantin Todosi. Pornind de la aceasta, am decis să realizăm un experiment social pentru a înţelege cum funcţionează logica umană la nivelul consumului de alimente, dar şi de informaţii.

Am mers în stradă cu o cutie de mâncare pe care am lipit un bileţel cu mesajul „Poftă bună!”. Cutia am lăsat-o pe o alee din parc şi am analizat dintr-o parte reacţia oamenilor. În timp ce unii s-au arătat interesaţi de mesaj şi de conţinut, alţii au trecut indiferenţi pe lângă cutia cu mâncare. Întrebaţi de ce n-ar mânca alimentele găsite pe stradă, oamenii au răspuns, evident, că aceasta prezintă pericol. Iată cele mai frecvente feedback-uri: „Probabil că nu aş mânca chiar dacă aş fi flămând. I-aş da mâncarea unei pisici sau unui căţel”, „Poate oricine să lase acolo otravă sau altceva dăunător. Cum pot să iau şi să mănânc, fără să mă gândesc ce este acolo?” sau „Nu aş mânca ceea ce găsesc pe jos pentru că nici nu ştiu de unde vine, adică dacă vrem să mâncăm, mergem la un restaurant, nu mâncăm de pe stradă”. Preocupaţi oamenii sunt de calitatea alimentelor, şi nu a informaţiilor pe care le consumă, constatare ce rezultă din reacţia acestora când au fost întrebaţi despre pericolul intoxicaţiilor alimentare. „Aş vrea să pot spune că atunci când accesez internetul, în special site-urile de socializare, verific ştirile şi sunt sigură de calitatea informaţiilor pe care le consum. Dar de obicei nu se întâmplă aşa!”, recunoaşte o elevă din clasa a X-a. Un alt trecător afirmă: „Mai des am avut în viaţă intoxicaţii pe bază de alimente, decât intoxicaţii cu ştiri sau ceva de acest gen, dar, evident, şi una şi alta prezintă pericol”. „Ştirile şi informaţiile neverificate de pe internet sunt un pericol mai mare decât acea mâncare de pe stradă”, susţine un alt tânăr. Cineva dintre persoanele întâlnite în stradă crede că problema ar veni de la Ministerul Educaţiei: „Ştiţi, aici este un minister, Ministerul Educaţiei. De acolo trebuie să înceapă totul. Atât timp cât tinerii nu o să fie educaţi corect, nu o să avem oameni deştepţi în ţară, nu o să poată să gândească, să analizeze informaţia, şi asta-i tot”.

Bucătăria dezinformării

Dorin Constantin Todosi, expert în PR semantic şi comunicare strategică, susţine că atunci când vorbim despre dezinformare, ştiri false, propagandă şi, într-un final, despre alterarea percepţiei realităţii de către public, trebuie să deosebim în primul rând două mari categorii, între care se face confuzie: „Una este propaganda intenţionată, care, oricât ar fi de periculoasă, este pe un termen limitat, în funcţie de obiectivele politice ale entităţii care comandă această propagandă. Cealaltă este poluarea informaţională care rămâne pe parcurs. Ea nu dispare nicăieri”. Spre deosebire de experţii în domeniul media, cetăţenii simpli percep altfel bucătăria dezinformării.

Actriţa Eugenia Botnaru spune că preţul medicamentelor pe care le cumpără periodic este în continuă creştere

Televizorul este principala sursă de informare a majorităţii cetăţenilor R. Moldova, potrivit statisticilor. Actriţa Eugenia Butnaru, care este acum la pensie, tot de la televizor află ultimele ştiri.

„În fiecare zi îmi fac ceaiuri din plantele pe care le culeg singură. Ştiu că eu le-am cules, ştiu că-s ecologice. Şi beau de câteva ori pe zi aceste ceaiuri. Vreau să vă zic că mă simt cu mult, cu mult mai bine. Iar dacă te duci la magazin şi iei ceaiul cela, în primul rând este scump, în al doilea rând nu ştii din ce e făcut sau ce au pus ei acolo. Înseamnă că ne face rău. Aşa e şi cu informaţia de la televizor. Când informaţia e falsă, e clar că… eu personal, eu mă distrug când văd că în realitate e altceva. Iată, bunăoară acum, ştirile acestea cu indexarea pensiei. Le-au indexat cu 6,8%. E bine. Mulţumim. N-au trecut nici două săptămâni şi ridică preţul la electricitate, pe urmă la încălzire. Şi atunci, vreau să întreb: ce câştig eu? Ştiu ce „câştig”. O să mă duc la magazin şi o să fie şi produsele mai scumpe, la piaţă – la fel. La piaţă, iată, te duci şi în fiecare zi… Vii, spre exemplu, miercuri şi este un preţ, vii altă miercuri şi de-acum, neapărat, poate nu chiar cu un leu, dar cu 80 de bănuţi este mai scump, dar pentru noi, pensionarii, asta înseamnă foarte şi foarte mult”.

Deşi guvernarea anunţă majorarea pensiei, preţurile sunt în creştere continuă. Dacă pensia medie era stabilită la 1 ianuarie curent în valoare de 1 275 de lei, atunci minimul de existenţă depăşeşte cu mult această sumă: încă în 2016 minimul de existenţă era de 1 813 lei. Între timp, statisticile anunţă creşterea preţurilor de la o lună la alta. De exemplu, în februarie, comparativ cu ianuarie, au crescut preţurile la legume, fructe, zahăr, carne de vită şi de iepure, servicii medicale sau combustibili.

Aceeaşi imagine contrastantă cu realitatea, spune Eugenia Butnaru, apare la TV şi privind reducerea preţurilor la medicamente: „Deunăzi am fost la farmacie să cumpăr nişte medicamente. Cumpăram şi înainte aceleaşi medicamente, când mă uit, unele cu zece lei, altele cu 20 de lei, altele cu 40 de lei s-au scumpit. Apoi ce-i asta? Cum să mai înţeleagă omul, omul de la ţară, ce-i drept şi ce-i minciună, când acolo spune că s-au ieftinit, dar când se duce la farmacie este cu totul altceva?”

În octombrie 2016, premierul Pavel Filip anunţa că 160 de medicamente se vor ieftini cu 40%, după ce a făcut o înţelegere cu companiile farmaceutice, iar în schimb le-a acordat facilităţi la înregistrare. După patru luni, într-un raport asupra inflaţiei, Banca Naţională a Moldovei a constatat că de fapt ieftinirea a fost „pe hârtie”, iar în loc de 40%, Biroul Naţional de Statistică (BNS) a consemnat o scădere cu doar 2% a preţului la medicamente.

Şi dacă internetul este spaţiul care nu se supune niciunei reglementări legislative, atunci televizorul sau radioul sunt monitorizate sub aspectul corectitudinii de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Doar că manipularea sau propaganda, drept concepte, nu se regăsesc în niciun act legislativ şi, respectiv, nu pot fi, direct, sancţionate.

Mariana Hadârcă, membră a Consiliului Coordonator al Audiovizualului, explică: „Noţiunile de manipulare şi propagandă nu sunt nişte noţiuni definite juridic, şi nu doar în cadrul legislaţiei R. Moldova, ci şi în legislaţia europeană nu figurează. În decizie niciodată nu va figura sintagma: sunt sancţionaţi pentru manipulare, întrucât acest cuvânt nu are o definiţie juridică. De aceea, de fiecare dată, ei vor fi sancţionaţi sau deciziile noastre de sancţiune vor viza respectarea art. 7, adică: ştirile nu sunt realizate în conformitate cu standardele jurnalistice”.

Dorin Constantin Todosi, expert în PR semantic şi comunicare strategică:

„Ceea ce se urmăreşte prin propagandă este schimbarea anumitor concepte-cheie în societate, fie că vorbim despre personalitatea unor şefi de stat, fie a unor şefi de partide. În mare parte şi ce e mai periculos – concepte ce ţin de legătura armonioasă în societate, ele sunt ţintite prin procese foarte specifice ale aşa-numitului război hibrid, dacă vreţi. Asta înseamnă, ca instrumente folosite: ştiri false, dezinformări, plasări în context, interpretarea intenţionat greşită a evenimentelor reale, a protestelor sau atentatelor.”


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *