Principală  —  Ediţia PRINT  —  Stop Fals!   —   Trei zile de falsuri la…

Trei zile de falsuri la Moscova

În doar trei zile, atât cât a durat vizita delegaţiei conduse de preşedintele R. Moldova la Moscova, Igor Dodon a reuşit să facă declaraţii care conțin falsuri, promisiuni care vin în contradicţie cu strategia de politică externă a statului şi să-şi asume, în numele cetăţenilor, o datorie de 6,5 mlrd USD pentru gazele livrate de concernul rus Gazprom. Însoţit doar de demnitari şi consilieri pro-ruşi, în lipsa vreunui reprezentant al Guvernului, Igor Dodon, spun unii analişti politici, s-a reprezentat pe sine şi partidul din care vine, eventual votanţii săi, dar nu şi statul R. Moldova.

Revendicările teritoriale la adresa ambilor săi vecini şi aspiraţiile de reorientare strategică, evident, au fost mediatizate pe larg de presă. În timp ce media locală şi cea internaţională au interpretat critic declaraţiile de la Kremlin, „holdingul” socialiştilor a promovat mesajele preşedintelui, fără a le da o apreciere critică. Astfel, posturile Accent TV (beneficiar final al căruia este Vadim Ciubară, despre care presa a scris că ar fi fost consilier al lui Igor Dodon) şi NTV Moldova (fondat de deputatul socialist Corneliu Furculiţă şi administrat de Petru Burduja, consilier municipal PSRM) nu doar că au intervievat analişti politici cu o poziţie pro-rusă şi care i-au atribuit lui Igor Dodon doar merite, dar au şi evitat să reflecte, de exemplu, întrebările incomode care i-au fost adresate preşedintelui de către un student moldovean la MGIMO (Institutul de Stat pentru Relaţii Internaţionale din Moscova).

Jurnaliştii de la Accent TV spun că agricultorii din nordul ţării îşi leagă speranţa că vor reveni cu produsele lor pe piaţa rusească de vizita lui Igor Dodon la Moscova. Postul respectiv mediatizează un subiect care îl favorizează pe şeful statului, dar nu spune cum anume acesta poate influenţa negocierile pentru anularea embargoului, atunci când tratativele propriu-zise, ca şi în cazul discuţiilor cu Gazprom-ul, sunt purtate la nivel de Comisie interguvernamentală moldo-rusă pentru colaborare economică. În buletinul de ştiri din 18 ianuarie, postul NTV Moldova prezintă susţinerea Partidului Socialiştilor din Moldova (PSRM) faţă de poziţia lui Igor Dodon în rezolvarea problemei transnistrene, dar şi problemele discutate cu Vladimir Putin, dar nu mediatizează reacţiile oficialilor europeni sau ale partenerilor de dezvoltare ai R. Moldova din ultimii ani. Declaraţiile controversate ale şefului statului, infirmate de experţii economici, referitoare la cifrele de export în UE sau la contractul cu Gazprom, neînţelese şi neacceptate de oficialii europeni, care cunosc că UE a oferit constant susţinere financiară R. Moldova, au fost „aprobate” şi transmise de anumite media în forma convenabilă Preşedinţiei.

Reflectarea partinică, susţin experţii media, denotă faptul că instituţia audiovizualului nu-şi face munca în conformitate cu obligaţiile sale. Altfel, Consiliul Coordonator al Audiovizualului ar fi trebuit să sancţioneze conţinutul care dezinformează sau prezintă distorsionat realitatea.

Declaraţiile lui Igor Dodon la Moscova

  • Vladimir Putin i-a dăruit lui Igor Dodon o hartă a Moldovei „istorice”, de până la 1812. (includea o parte din teritoriul actual al României). I. Dodon: „Jumătate din teritoriul actual al României este moldovenesc (…) Dacă Imperiul Rus nu s-ar fi oprit la Prut, am fi avut acum o Moldovă întregită”.
  • Pe 16 mai 1812, reprezentanţii Imperiilor Rus şi Otoman semnau dubioasa pace de la Bucureşti, care încheia războiul ruso-turc de la 1806-1812 pentru Principatele Române şi, ca rezultat al târgului, Moldova de la est de Prut (redenumită Basarabia) era anexată Rusiei. Răpirea Basarabiei a fost unul dintre proiectele expansioniste ale ţarului Alexandru I şi însemna pentru Rusia un succes. Cu toate acestea, de-a lungul anilor, evenimentele care s-au produs la 1812 au fost interpretate diferit.
  • „Vrem să fim prieteni cu România, sunt vecinii noştri şi nu avem probleme cu ei, cu excepţia uneia – tentativele lor de a submina statalitatea Moldovei. (…) Dacă nu unificăm naţiunea, atunci ne vom confrunta cu riscul de a ne pierde statalitatea – avem România chiar lângă, dornică să ne absoarbă oricând”. FALS
  • Preşedintele României sau Guvernul de la Bucureşti nu au pus niciodată în discuţie şi nu au purtat tratative cu oficialii de la Chişinău despre o eventuală unire a celor două state. Preşedintele României, Klaus Iohannis, a declarat chiar că problema unirii poate fi pusă doar după un referendum în care cetăţenii şi-ar exprima o astfel de dorinţă.
  • „Datoria din dreapta Nistrului este de circa 500 mln USD, iar din stânga Nistrului – de circa 6 mld USD. Trebuie să înţelegem că toată această datorie – de peste 6,5 mld USD – este datoria totală a Moldovei”. FALS
  • „Este declaraţia prviată a cetăţeanului Dodon, pentru că în calitate de preşedinte el nu are prerogativa să facă astfel de declaraţii sau să poarte careva negocieri. În orice caz, toate discuţiile se duc la nivelul Ministerului Economiei şi reprezentanţilor MoldovaGaz. Dacă se lanseasă în aşa întevederi, o face pe cont propriu, nu are mandat oficial de a purta şi a reprezenta R. Moldova în acest sens”, explică expertul economic Roman Chirca.
  • „Acest Acord (Acordul de Asociere cu UE) nu a adus niciun beneficiu Moldovei. Doar am pierdut piaţa rusă. Şi asta în timp ce produsele noastre ajung greu pe piaţa din UE”. – FALS
  • „Am convenit că în următoarele săptămâni vom începe consultările pentru ca în următoarele luni să semnăm un asemenea memorandum (de colaborare cu Uniunea Eurasiatică – n.r.). Am discutat şi despre etapa următoare – pregătirea foii de parcurs pentru ca R. Moldova să devină parte a Uniunii Eurasiatice”.
  • I. Dodon (2011): „Cred că este un proiect interesant, care, probabil, are viitor. Dar trebuie să ne punem scopuri pe care noi suntem gata să le îndeplinim. A afirma că Moldova poate deveni membră a Uniunii Vamale Eurasiatice în condiţiile în care nu avem un hotar comun este o utopie. Moldova poate deveni membră a Uniunii Eurasiatice doar după ce vom avea un hotar comun, altfel spus, până Ucraina va deveni membru al Uniunii Eurasiatice. Nu este profesionist să afirmi că o putem face prin intermediul portului Giurgiuleşti”.

Vlad Ţurcanu, analist politic şi expert media, fost consilier al preşedintelui N. Timofti:

„Este firesc ca mesajele pe care le transmite acest domn, în calitatea sa de preşedinte al R. Moldova, să fie mediatizate de către toate posturile de televiziune. Vorbim despre instituţia prezidenţială, altceva este consistenţa acestor mesaje, mai curând, fără finalitate, care nu reies din nişte realităţi economice, politice, diplomatice, administrative ale R. Moldova. Atunci când Igor Dodon vorbeşte despre o afiliere la aşa-numita Uniune Eurasiatică, neglijează atât strategia de politică externă a R. Moldova, orientată către Uniunea Europeană, cât şi nişte realităţi economice, în condiţiile în care comerţul nostru exterior este orientat, în bună măsură, către Uniunea Europeană. Problema securităţii spaţiului mediatic este foarte pregnantă în R. Moldova. Anumite ţări din estul Europei şi din vecinătatea noastră iau măsuri împotriva propagandei. Aşa este configuraţia audiovizualului nostru că mesajele lipsite de consistenţă, mesaje false, pot fi transmise către telespectatori, şi ele sunt de natură să influenţeze opţiunile politice ale cetăţenilor. Este firesc, aşadar, ca posturi ruseşti sau afiliate unor structuri ruseşti să transmită mesajele care convin atât lui Igor Dodon, cât şi Federaţiei Ruse.”