Propaganda „lucrează” când societatea este marcată de incertitudini
Locuitorii din localităţile rurale şi-au pierdut încrederea în guvernare, în autorităţile locale şi în promisiunile politicienilor. În satele îndepărtate au rămas doar bătrânii, viaţa lor fiind marcată de sărăcie, instabilitate şi incertitudini. Pentru că autorităţile nu le rezolvă problemele, iar forţele ce se declarau proeuropene au dezamăgit, oamenii sunt tentaţi să creadă în tot ce spun sursele media, chiar dacă unele dezinformează sau manipulează. De această părere sunt mai mulţi directori ai ziarelor locale, care recunosc că, după ce parcurg cercul vicios al instituţiilor de stat, oamenii vin disperaţi la redacţii, cerând ajutor.
„Starea oamenilor din sate este apăsătoare, mai ales în cele care se află la mare distanţă de traseele naţionale. E o stare depresivă. Oamenii sunt săraci, nu au locuri de muncă, singura speranţă fiind schimbarea. Unii cred în schimbarea guvernării, alţii în schimbarea statutului R. Moldova – Unirea cu România. Aproximativ jumătate din populaţie, nu doar tineri, dar şi persoane în vârstă, afirmă conştient că singura salvare este integrarea în UE. Sunt şi dintre cei care pledează pentru fosta URSS. Şi o parte dintre ei sunt tineri, care n-au trăit în URSS, dar propaganda pe care o desfăşoară Rusia pe teritoriul R. Moldova îşi face efectul. Canalele ruseşti de televiziune, care sunt fără plată, spre deosebire de ziare, pentru care trebuie să plăteşti, de dimineaţă până seara repetă una şi aceeaşi, că cel mai bun popor este cel rus, că acolo e cea mai bună democraţie. Cei tineri n-au trăit în URSS, nu ştiu ce e asta, dar vor acolo, ceea ce înseamnă că propaganda lucrează”, afirmă Nicolae Sanduleac, directorul ziarului „Unghiul”.
Interesele politice sunt mult mai uşor de propagat, atunci când sunt probleme şi societatea e scindată din cauza unor opinii divergente. La Ungheni, recunoaşte Nicolae Sanduleac, lipseşte comunicarea dintre omul de rând şi administraţie: „Cei de la primărie sau consiliul raional se supără deseori că oamenii nu se duc la ei, dar vin la redacţie. Se întâmplă, deoarece noi încercăm să punem în lumină orice problemă, pe când ei nu rezolvă nimic. Investiţii se fac în localităţile mai mari, iar în satele mici, unde nu este şcoală sau centru de sănătate, omul este lăsat în voia sorţii, autorităţile sunt departe. Satele îmbătrânesc. Cititorii de ziare, de obicei, sunt cei de peste 50 de ani, tinerii migrând în internet.”
Aceleaşi probleme sunt identificate şi în localităţile din sud. Ion Ciumeico, directorul ziarului „Gazeta de Sud”, spune că populaţia din Cimişlia este derutată de tot ce se întâmplă la Chişinău. „În Cimişlia, acum cinci ani, erau peste 11 mii de elevi. Astăzi, numărul lor s-a redus de două ori. Multe şcoli din satele mici au fost închise, copiii pleacă în localităţile vecine. Sub aspect educativ, poate au avut de câştigat, dar sub alte aspecte – nu. Din cele 38 de localităţi din Cimişlia, primării avem în 23, adică 15 localităţi sunt mici şi, din păcate, fără perspectivă. Iar în condiţiile în care nu este o şcoală, nu este un punct medical, dar numai un magazin sau un bar, lumea începe să bea. O tendinţă negativă este numărul mare al femeilor care pleacă peste hotare. Femeile trimit bani acasă, iar bărbaţii nu se ocupă nici de educarea copiilor, nici de lucrul de pe lângă casă, dar beau. Noi, ca presă, trebuie să oglindim aceste fenomene”, a spus Ciumeică.
Ruslan Mihailevschi, redactor-şef al „SP” din Bălţi, spune că oamenii vin cu probleme concrete legate de comunitate şi foarte rar se adresează în privinţa problemelor de geopolitică: „În privinţa produsului mediatic, calităţii şi propagandei, pot să vă spun că există problema şi că oamenii sunt interesaţi de chestia asta, dar observăm că este foarte şi foarte greu de schimbat atitudinea lor în privinţa consumului critic de media. Uneori este dificil de convins oamenii că sunt greşit informaţi. Este o problemă”. În acelaşi timp, Ruslan Mihailevschi recunoaşte că majoritatea locuitorilor din Bălţi sunt pro-ruşi, iar acest lucru se explică prin faptul că posturile de televiziune din F. Rusă sunt retransmise non-stop şi au difuzare naţională. „La Bălţi sunt mulţi pro-ruşi, cred că în jur de 60%. Sunt şi cu opinii pro Vest. Raportul e explicat prin gradul de influenţă a presei ruse. Oamenii au încredere anume în ceea ce spune Prime sau Pervîi Kanal. Cel mai important este că ei nu simt că sunt manipulaţi. Recent am avut un interviu cu consulul Ucrainei în municipiul Bălţi şi am văzut în comentarii că oamenii scriu că acolo, în Ucraina, sunt nazişti, deşi n-au fost vreodată pe acolo. Iată această atitudine este formată de propagandă.”
Lupta împotriva fenomenului, afirmă jurnalistul, nu poate fi dusă doar prin publicarea materialelor de calitate, e prea puţin. Ziarul „SP”, de exemplu, publică materiale antipropagandă la o rubrică specială. „Încercăm cumva să schimbăm atitudinea oamenilor sub aspectul consumului critic de media. Dar nu am găsit încă soluţia pentru a disemina acest mesaj, astfel încât oamenii să fie informaţi obiectiv”, spune Ruslan Mihailevschi.
Exemplele de manipulare sporesc în timpul campaniilor electorale, iar oamenii cred naiv că alegerile pot aduce o schimbare, opinează Victor Cobăsneanu, redactor-şef la ziarul „Observatorul de Nord”: „Oamenii sunt în aşteptare şi cred că activismul lor la alegerile prezidenţiale va fi foarte mare. Oamenii încă mai speră naiv că orice alegeri vor fi un pas spre schimbare, ceea ce nu se mai întâmplă. Dar omul uită. Fiecare dintre ei trăieşte cu speranţa că o să vină altul şi va fi mai bine. Da, oamenii poate că sunt naivi, dar nu sunt proşti. Sunt naivi în dorinţa lor de o viaţă mai bună, dar înţeleg că n-o să vină alţii mâine ca să ne facă pe toţi fericiţi, că dânşii o să le mărească pensiile. Eu vreau să zic că oamenii acum chiar sunt îngrijoraţi de faptul că Moldova nu are un contract de colaborare cu FMI. Ei înţeleg că într-o zi pot să nu mai aibă salarii şi îi influenţează nu atât lupta dintre partide, că cineva vrea să dea jos Guvernul, cât salariile şi ziua de mâine.”
În acelaşi timp, dezamăgirea faţă de acţiunile autorităţilor îi face pe oameni să apeleze la presă pentru a-şi rezolva problemele, iar aici presa independentă şi liberă are de câştigat.
„Relaţiile cu primăriile, poliţia, judecătoria, asistenţa socială sunt dificile. Lumea este nemulţumită de ceea ce fac autorităţile. Avem o sumedenie de investigaţii critice referitoare la documentele emise cu încălcări sau ilegale, lucruri care nu satisfac oamenii. Atunci când o problemă-două se soluţionează, oamenii sunt mulţumiţi şi văd în ziar un sprijin, o ultimă speranţă. Ei sunt siguri că noi vom face tot posibilul pentru a-i ajuta. Nu ne reuşeşte întotdeauna, pentru că nu suntem atotputernici, nici judecători, nici procurori, nici poliţie. Cel puţin, facem totul pentru a-i ajuta. Presa se menţine pe încredere”, concluzionează Tudor Iaşcenco, directorul ziarului „Cuvântul” şi preşedintele Asociaţiei Presei Independente din R. Moldova.
