(Infografic) Sperietoarea cu migranţi. Efect postelectoral

Una din­tre cele mai mari min­ciu­ni elec­to­ra­le, difu­za­tă în spa­ţi­ul public pen­tru a influ­enţa deci­zia ale­gă­to­ri­lor în scru­ti­nul pre­zi­denţi­al din toam­na anu­lui tre­cut, a fost mitul pre­cum că în R. Mol­do­va ar urma să ajun­gă zeci de mii de migranţi, dacă la con­du­ce­rea sta­tu­lui va fi ales can­di­da­tul pro-european, Maia San­du. Infor­ma­ţia fal­să, potri­vit căre­ia Maia San­du ar fi avut o înţe­le­ge­re cu can­ce­la­rul Ger­ma­niei, Ange­la Mer­kel, de a adu­ce sirie­ni dacă va fi alea­să la con­du­ce­rea ţării, a fost pre­lu­a­tă şi de pre­sa seri­oa­să, care ulte­ri­or, deşi a pus în cir­cu­la­ţie date ero­na­te, nu a venit cu expli­ca­ţii des­pre feno­me­nul migra­ţi­ei în R. Mol­do­va, numă­rul de refu­gi­a­ţi sirie­ni sau pro­ce­du­ra prin care un migrant poa­te ajun­ge în ţara noas­tră.

La nivel sta­tis­tic, spun repre­zen­tanţii Biro­u­lui de Migra­ţie şi Azil, insti­tu­ţie care se ocu­pă de rea­li­za­rea poli­ti­cii de stat în dome­ni­ul migra­ţi­ei, ges­tio­na­rea imi­gră­rii şi emi­gră­rii, repa­tri­e­re, asi­gu­ra­rea res­pec­tă­rii legi­sla­ţi­ei în acest dome­niu, ocu­pa­rea forţei de mun­că tem­po­ra­ră a lucră­to­ri­lor migranţi, pre­cum şi asi­gu­ra­rea soci­a­lă a aces­to­ra, rea­li­ta­tea dife­ră de min­ciu­ni­le difu­za­te la TV sau pe inter­net. În acest moment, pe teri­to­ri­ul ţării sunt înre­gis­tra­ţi pes­te 23 de mii de cetă­ţe­ni stră­i­ni cu drept de şede­re şi numai 600 de refu­gi­a­ţi, bene­fi­ci­a­ri de pro­te­cţie uma­ni­ta­ră sau soli­ci­tanţi de azil. Majo­ri­ta­tea din­tre aceş­tia au venit din Siria, Ucrai­na, Irak sau Afga­nis­tan.

Iuli­an Popov, şef al Dire­cţi­ei azil şi inte­gra­re a Biro­u­lui Migra­ţie şi Azil al Minis­te­ru­lui Afa­ce­ri­lor Inter­ne, spu­ne că nu ori­ce migrant poa­te obţi­ne sta­tut de refu­gi­at pe teri­to­ri­ul R. Mol­do­va.

„Când per­soa­na se adre­sea­ză cu o cere­re de azil, i se atri­bu­ie un sta­tut de soli­ci­tant de azil, iar cere­rea este exa­mi­na­tă de insti­tu­ţie în ter­men de până la şase luni. Deci­zia care urmea­ză poa­te fi atât pozi­ti­vă, res­pec­tiv, BMA îi poa­te atri­bui per­soa­nei pro­te­cţie uma­ni­ta­ră sau sta­tut de refu­gi­at, cât şi nega­ti­vă. În ulti­mul caz, per­soa­na poa­te ata­ca deci­zia în jude­ca­tă, care sta­bi­leş­te dacă soli­ci­tan­tul cores­pun­de sau nu cri­te­ri­i­lor Con­venţi­ei de la Gene­va pri­vind sta­tu­tul refu­gi­a­ţi­lor (1951). În cazul unei hotă­râri nega­ti­ve, per­soa­na este obli­ga­tă să pără­seas­că teri­to­ri­ul ţării”, expli­că Iuli­an Popov, care pre­ci­zea­ză că unei per­soa­ne i se atri­bu­ie sta­tut de refu­gi­at dacă în ţara sa de ori­gi­ne exis­tă un peri­col de per­se­cu­ţie sau dacă aceas­ta a fost per­se­cu­ta­tă pe motiv de rasă, reli­gie, naţio­na­li­ta­te, apar­te­nenţă la un grup soci­al sau pen­tru opi­nia poli­ti­că expu­să în soci­e­ta­te, res­pec­tiv, per­soa­na în cau­ză refu­ză pro­te­cţia ţării sale de ori­gi­ne.

În cazul în care per­soa­na nu întru­neş­te cri­te­ri­i­le res­pec­ti­ve, dar în ţara de ori­gi­ne este expu­să unui peri­col de vătă­mă­ri gra­ve (peri­co­lul pedep­sei capi­ta­le, tor­tu­rii, tra­ta­men­tu­lui inu­man şi degra­dant) sau exis­tă un con­flict care poa­te afec­ta via­ţa şi inte­gri­ta­tea sa cor­po­ra­lă, BMA îi poa­te acor­da pro­te­cţie uma­ni­ta­ră.

Iuli­an Popov recu­noa­ş­te că în ulti­mii cin­ci ani numă­rul cere­ri­lor de azil este în cre­ş­te­re, dar expli­că feno­me­nul prin pre­zenţa con­flic­te­lor arma­te din Ucrai­na şi Siria. Chiar şi aşa, numă­rul soli­ci­tanţi­lor de azil nu repre­zin­tă decât o zeci­me de pro­cent din întrea­ga popu­la­ţie a ţării.

„În ulti­mii ani, în zone­le esti­ce ale Ucrai­nei se ates­tă un con­flict mili­tar, res­pec­tiv, o par­te din refu­gi­a­ţi a venit din Ucrai­na. În momen­tul când situ­a­ţia s-a sta­bi­li­zat, mulţi refu­gi­a­ţi care au obţi­nut la noi pro­te­cţie uma­ni­ta­ră au reve­nit în regiu­ni­le lor”, a decla­rat Iuli­an Popov.

Per­soa­na care soli­ci­tă azil bene­fi­ci­a­ză de un şir de drep­tu­ri în R. Mol­do­va:

  • de a fi caza­tă gra­tu­it, pe întrea­ga peri­oa­dă de exa­mi­na­re a cere­rii, la Cen­trul de caza­re pen­tru soli­ci­tanţi de azil şi refu­gi­a­ţi;
  • de a se anga­ja în câm­pul mun­cii;
  • copi­ii soli­ci­tanţi­lor de azil bene­fi­ci­a­ză de ace­lea­şi drep­tu­ri ca şi copi­ii cetă­ţe­ni­lor R. Mol­do­va în ceea ce pri­veş­te asis­tenţa medi­ca­lă şi acce­sul la învă­ţământ;
  • dacă per­soa­ne­le nu au posi­bi­li­ta­tea de a se întreţi­ne, Îna­l­tul Comi­sa­ri­at al Naţiu­ni­lor Uni­te pen­tru Refu­gi­a­ţi le acor­dă un suport finan­ci­ar lunar.

Cât des­pre ipo­te­za ca în R. Mol­do­va să ajun­gă 30 de mii de sirie­ni, repre­zen­tanţii Biro­u­lui de Migra­ţie şi Azil spun că este mai puţin vero­si­mi­lă, dar că R. Mol­do­va ela­bo­rea­ză un Plan de con­tin­genţă în cazul unor even­tu­a­le aflu­xu­ri mai mari de refu­gi­a­ţi, luând în cal­cul situ­a­ţia din sta­te­le UE în ulti­mii ani.

Impor­tant este că azil în ţara noas­tră pot soli­ci­ta doar per­soa­ne­le care se află, fizic, pe teri­to­ri­ul R. Mol­do­va sau la fron­ti­e­ra de stat, res­pec­tiv, un refu­gi­at din Siria tre­bu­ie să-şi plă­teas­că sin­gur bile­tul de avion pen­tru a ajun­ge aici, iar cei afla­ţi deja în Euro­pa nu pot intra în R. Mol­do­va decât prin deci­zia Legi­sla­ti­vu­lui, Mol­do­va fiind o ţară par­la­men­ta­ră. Res­pec­tiv, toa­te spe­cu­la­ţi­i­le pre­cum că un preşe­din­te pro-european va accep­ta migranţi în R. Mol­do­va sunt fal­se. „Poli­ti­cie­nii pot să se înţe­lea­gă sau să dea garanţii, dar deci­zia e lua­tă de Par­la­ment”, punc­tea­ză Iuli­an Popov.

Ulti­me­le date ale Îna­l­tu­lui Comi­sa­ri­at al Naţiu­ni­lor Uni­te pen­tru Refu­gi­a­ţi ara­tă că în lume sunt în jur de 65 de mili­oa­ne de refu­gi­a­ţi, cei mai mulţi din­tre ei se află în ţări­le limi­tro­fe cu ţări­le unde au loc con­flic­te arma­te sau unde exis­tă anu­mi­te încăl­că­ri ale drep­tu­ri­lor omu­lui.

„Lovi­tu­ra au primit-o ţări­le veci­ne. Este mai uşor să ple­ci în ţara veci­nă, decât să zbo­ri pes­te mări şi ocea­ne, evi­dent. La noi s-a obser­vat ace­ea­şi ten­dinţă atun­ci când în Ucrai­na a izbu­c­nit con­flic­tul mili­tar”, a con­chis Iuli­an Popov.

Iulian Popov, şef al Direcţiei azil şi integrare a BMA:

„Ne-am obi­ş­nu­it să cre­dem că refu­gi­a­tul este de culoa­re, obo­sit, isto­vit, în hai­ne mur­da­re şi vine în ţara noas­tră pen­tru a soli­ci­ta aju­tor şi pro­te­cţie. Nu este întot­dea­u­na aşa. Ca să fie clar: din Siria în R. Mol­do­va, de obi­cei, se ajun­ge pe cale aeri­a­nă. Ca să cum­pe­ri un bilet la avion, tre­bu­ie să ai posi­bi­li­ta­te finan­ci­a­ră. Majo­ri­ta­tea cetă­ţe­ni­lor Siri­ei aju­nşi în R. Mol­do­va sunt per­soa­ne care şi-au putut per­mi­te pro­cu­ra­rea unui bilet. Nu întot­dea­u­na refu­gi­a­ţii sunt per­soa­ne săra­ce. Atât un om sărac, cât şi un om bogat poa­te deve­ni refu­gi­at. Asta nu depin­de de situ­a­ţia lui soci­a­lă. Cu ori­ci­ne se poa­te întâm­pla acest necaz. Un alt moment: la noi sunt foar­te mul­te cazu­ri pozi­ti­ve de inte­gra­re a refu­gi­a­ţi­lor. Dacă vor­bim des­pre sirie­ni: de ce vin ei în R. Mol­do­va? Nu pur şi sim­plu au luat har­ta şi au ales des­ti­na­ţia. Înseam­nă că au avut anu­mi­te legă­tu­ri cu aceas­tă ţară: în majo­ri­ta­tea cazu­ri­lor sunt per­soa­ne care au învă­ţat aici ori au fami­lii mix­te. Unii vin cu expe­rienţă, cu un anu­mit sta­tut, cu o anu­mi­tă sumă de bani. Avem exem­ple când per­soa­ne­le au ini­ţi­at afa­ce­ri şi au cre­at locu­ri de mun­că pen­tru cetă­ţe­nii noş­tri, când per­soa­ne cu stu­dii în medi­ci­nă îşi exer­ci­tă pro­fe­sia şi sunt foar­te buni spe­cia­li­ş­ti”.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul sa nu publicam sau sa ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ura de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. De alt­fel, madam Spe­ri­e­toa­rea ( cu mai mai mul­te infa­ti­sa­ri) e mereu aler­ta si prea­en­ta la “dato­rie”. Cand Spe­ie­toa­rea des­chi­de gura, se face noap­te, se rupe vra­ja aia de O mie si una de min­ti ador­mi­te, ador-mite.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *