Federația Rusă: Vom smulge colţii NATO. NATO: Optăm pentru dialog cu Rusia

La începutul lunii iulie, la Varşovia, în Polonia, a avut loc Summitul NATO, în cadrul căruia comunitatea internaţională a recunoscut că în lume s-a declanşat un nou război rece şi că relaţiile dintre NATO şi Federaţia Rusă sunt tot mai tensionate.

Summitul NATO a întrunit 18 şefi de state, 21 prim-miniştri, 38 de miniştri ai Apărării din cele 28 de state-membre NATO şi 26 de state-partenere NATO. Rezoluţia Summitului a vizat măsuri sporite de securitate pentru cei circa 1 miliard de cetăţeni care locuiesc în statele-membre ale Blocului Nord-Atlantic şi măsurile de cooperare cu statele-partenere. Republica Moldova este stat-partener al NATO, având, totodată, pe teritoriul său o armată rusă care staţionează ilegal.

Presa din Rusia, dar şi din alte state în care staţionează armate ruseşti, a emis în această perioadă mai multe produse mediatice care ar incrimina autorităţilor NATO acte de agresiune sau alte acţiuni pe care statele din Blocul Nord-Atlantic sau statele-partenere nu le-ar fi comis.

De exemplu, la 9 iulie, redacţia de la Chişinău a portalului rusesc Sputnik a publicat nişte declaraţii ale expertului militar rus Igor Korotcenko cu privire la relaţiile NATO-Moldova.

„Блок, который окружает Россию”

SPUTNIK Moldova: „NATO nu este o alianţă de defensivă, ci un bloc care se străduie să înconjoare Rusia, incluzând în componenţa sa statele post-sovietice”.

NATO: „Blocul NATO a fost creat în 1949 ca un bloc benevol, la care au aderat 28 de state din Europa şi America. Decizia de a adera la NATO nu poate aparţine Consiliului NATO, ci în primul rând statului-candidat, care ajunge să fie membru doar dacă întruneşte un şir de măsuri privind politicile de securitate, dar şi transprenţa şi combaterea corupţiei. Până în prezent, niciun stat nu a declarat că a fost adus cu forţa în NATO, chiar dacă Articolul 13 al Tratatului de la Washington specifică modul de a ieşi din NATO pentru ţările doritoare. După destrămarea Uniunii Sovietice, o parte din fostele republici au aderat la NATO, denunţând agresiunea URSS şi a statului succesor – Federaţia Rusă.”

SPUTNIK Moldova: „Se pregăteşte un program prin care Georgia şi Moldova vor deveni membre NATO, iar Alianţa Nord-Atlantică a ocupat o poziţie ostilă deschisă faţă de Rusia. Timpul parteneriatului cu Rusia a luat fârşit, în baza parteneriatului se extindeau spre Est. Aşa s-au oprit în hotarul cu Rusia. Nu mai au unde se extinde. Astfel, au trecut de la politica parteneriatului la politica ameninţării Rusiei”, declară Igor Korotcenko.

NATO: „În cadrul Summitului de la Varşovia de la 7-9 iulie 2016 nu s-a pus în discuţie aderarea Georgiei sau a Moldovei la acest bloc militar. Din anul 1949, numărul de state-membre NATO a crescut de la 12 la 28, în şase runde de aderare. În prezent, NATO are parteneriate cu 26 de state ale lumii. Recent, 4 dintre aceste state-partenere şi-au declarat dorinţa de a adera la NATO: Bosnia şi Herţegovina, Georgia, Muntenegro şi Fosta Republică Iugoslavă Macedonia. Moldova nu a depus niciodată cerere de aderare la NATO.”

Ambasadorul R.Moldova la NATO, Iurie Reniţă, a declarat, pentru ZdG, că R.Moldova este, potrivit constituţiei, un stat neutru, iar aderarea la NATO nu a fost pusă în discuţie. „R.Moldova este stat-partener NATO, ca şi multe alte state care sunt neutre constituţional. Aceste state cooperează cu blocul Nord-Atlantic pentru o securitate în zonă, dar asta nu le obligă să participe la lupte, sau să se implice militar pe teritoriul altor state”, a spus Reniţă pentru ZdG.

SPUTNIK Moldova: „Stoltenberg este secretarul general al războiului! El a declarat război. NATO şi-a aruncat masca, de sub blana de miel se văd colţii. Vom smulge aceşti colţi, dacă NATO se va comporta şi de acum înainte necivilizat. De aceea, nici Moldova, nici Georgia nu vor deveni niciodată membri ai NATO, Rusia va întreprinde toţi paşii pentru ca asta să nu se întâmple”, a mai spus Igor Korotcenko pentru agenţia de presă rusă cu sediul la Chişinău, Sputnik.

Jens Stoltenberg, secretaul General NATO: „Vom continua să insistăm asupra unui dialog constructiv cu Rusia. Aceasta este important: să reducem riscurile, să creştem predictibilitatea, să creştem transparenţa. Apreciez foarte mult faptul că membrii Alianţei sunt unanimi faţă de această abordare în relaţiile cu Rusia: apărare şi dialog pe termen lung”, a declarat Stoltenberg în cadrul unei conferinţe de presă ţinute la încheierea lucrărilor Summitului de la Varşovia.

„Военные тренировки – угроза для России”

TASS: „NATO de mult a pornit pe această cale antirusească, din 1997 face aceste exerciţii la Marea Neagră. Dar această mare este zona responsabilităţii Flotei Mării Negre a Rusiei, şi orice exerciţii militare în apropierea hotarelor Federaţiei Ruse trebuie privite ca o ameninţare potenţială”, a declarat preşedintele Comitetului pentru apărare al Dumei ruse, fost comandant al Flotei Mării Negre al Federaţiei Ruse, Vladimir Komoedov.

NATO: „Rusia a întreprins acţiuni destabilizatoare, inclusiv anexarea nelegitimă a peninsulei Crimeea, pe care nu o recunoaştem şi cerem Rusiei să o returneze; a comis violarea hotarelor suverane cu forţa; a contribuit la destabilizarea situaţiei din Ucraina de Est; a întreprins activităţi provocative lângă hotarele NATO, inclusiv în zona Mării Negre şi a Mării Baltice, şi în zona Mediteranei de Est; a violat în repetate rânduri spaţiul aerian al statelor NATO”, se spune în Rezoluţia Summitului de la Varşovia, semnată de reprezentanţii celor 26 de state-membre.

GosNovosti, Rusia: „Obrăznicia NATO şochează: Rusia trebuie să îşi retragă armatele din Crimeea. Şochează declaraţia obraznică a Vestului despre aceea că în Crimeea rusească sunt dislocate forţe militare ale Federaţiei Ruse, care nu şi-ar avea locul acolo. Membrii Comisiei NATO-Ucraina au declarat că sunt deranjaţi de creşterea forţelor militare în Crimeea şi regiunea Mării Negre. Mai mult ca atât, această comisie a condamnat Rusia pentru creşterea forţelor militare în peninsulă, declarând că aceasta ar avea efecte asupra stabilităţii din regiune.

Anvergura agresiunii NATO depăşeşte mărimea peninsulei Crimeea de zeci de ori. Din momentul destrămării Uniunii Sovietice bazele militare NATO au apărut din Ţările Baltice până în Asia Centrală, asta înseamnă mii de kilometri”, se spune într-un articol recent publicat de GosNovosti, un portal rusesc „al ştirilor de stat din Rusia şi alte ţări, despre Rusia şi despre tot ce vizează Rusia”.

Jens Stoltenberg: „Ţările Baltice sunt state suverane şi independente. Ele au decis, prin opţiune democratică, să se alăture blocului NATO. Sunt decizii pe care le respectăm şi le-am salutat ca membre NATO. Şi ele contribuie foarte mult la Alianţă.

Este dreptul lor suveran să îşi decidă calea proprie, inclusiv la ce fel de aranjamente de securitate vor să ia parte. Am crescut prezenţa militară în Statele Baltice şi în Polonia, şi nu se pune la îndoială faptul că aceste acţiuni au fost întreprinse ca răspuns la ceea ce a făcut Rusia în Ucraina.

Nimeni nu a vorbit despre o asemenea prezenţă militară ca actuala în Polonia şi Statele Baltice până la evenimentele din Ucraina, până la anexarea ilegală a Crimeii”, a declarat Secretarul General NATO, în cadrul conferinţei de presă care a avut loc la Varşovia la 8 iulie 2016.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *