FALS – de 46 de ori în Codul Penal

În acest supliment al ZdG, intitulat generic STOP FALS, ne propunem, în calitatea noastră de jurnalişti, să ne opunem falsurilor generate de mass-media, dar şi să ne convingem cititorii că doar o presă obiectivă, corectă, argumentată merită a fi consumată.

De fapt, FALSul este un viciu extrem de răspândit şi, din această cauză, greu de combătut. Bunăoară, acest cuvânt din patru litere se regăseşte tocmai de 46 de ori în Codul Penal al R. Moldova, în diverse contexte. Greu de calculat, dar, dacă am cumula anii şi sumele de bani, indicate ca pedepse pentru toate falsurile pasibile penal, ne-am alege cu un tablou imens de date şi cifre, care ar argumenta repetat cât de periculoase sunt FALSurile, oricare ar fi genul acestora.

Art. 182, bunăoară, se referă la FALSificarea rezultatelor alegerilor. Această încălcare penală se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 400 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 100 la 200 de ore, sau cu închisoare de până la 2 ani. Deşi în repetate rânduri s-a vorbit şi s-a scris despre posibile falsificări ale alegerilor (de tot felul), avem noi astăzi, în R. Moldova, vreo persoană pedepsită în temeiul acestui articol? Sigur că nu.

Şi declaraţiile intenţionat FALSE în documentele de înregistrare ce ţin de protecţia proprietăţii intelectuale se pedepsesc, inclusiv cu privaţiune de libertate pe un termen de până la 5 ani. Şi în astfel de cazuri închisorile nu sunt aglomerate de prea mulţi condamnaţi.

Trecem la art. 206. Aici se spune că scoaterea copilului din ţară în baza unor acte FALSE sau pe altă cale ilegală, precum şi abandonarea lui în străinătate, este pasibilă de până la 6 ani de închisoare. Deşi, deseori, viaţa copiilor este expusă unor pericole greu de imaginat, actele FALSE continuă să fie instrumentul prin care traficanţii şi proxeneţii îşi realizează planurile, fără prea mare frică de Codul Penal.

FALSificarea unor mărfuri, produse, servicii periculoase pentru viaţa şi sănătatea consumatorilor este vizată în alt articol penal, neutilizat, din păcate, în practica judiciară din R. Moldova.

Totodată, şi FALSificarea reţetei sau a altor documente care permit obţinerea preparatelor şi substanţelor narcotice sau psihotrope se pedepseşte penal cu amenzi şi cu până la un an privaţiune de libertate. Şi acest articol pare greu de aplicat în instanţele de la noi.

Şi mai dur, cu până la 10 ani de închisoare, poate fi pedepsită persoana care FALSifică şi pune în circulaţie bani contrafăcuţi, dar şi carduri bancare de fabricaţie proprie. Este adevărat, au fost depistate mai multe astfel de cazuri, dar puţini FALSificatori s-au ales cu pedepse dure, aplicate anume pentru astfel de fapte.

Mai jos, art. 238, Cod Penal, spune că prezentarea cu bună-ştiinţă a unor informaţii FALSE în scopul obţinerii unui credit, cauzând daune în proporţii deosebit de mari instituţiei financiare, se pedepseşte cu până la 6 ani de închisoare. Creditele neperformante, care au facilitat furtul miliardului, ar fi exact din acest articol, dar, se pare, azi nimeni nu mai investighează furtul miliardului în temeiul FALSurilor admise în comiterea acestor infracţiuni.

Ajungem şi la art. 260, intitulat generic FALSul informatic. Acest articol penal stipulează că introducerea, modificarea sau ştergerea ilegală a datelor informatice ori restricţionarea ilegală a accesului la aceste date se pedepseşte cu până la 5 ani de închisoare.

FALSificarea probelor, declaraţiile mincinoase, concluziile FALSE, traducerile incorecte sunt considerate infracţiuni grele, pasibile de pedepse penale. Şi Codurile Penale ale altor state spun că FALSurile, oricare ar fi acestea, trebuie tratate cu duritate şi responsabilitate. Şi FALSurile din presă ar putea fi tratate penal, la fel de sever ca şi alte infracţiuni similare. Probabil, însă, lupta penală cu FALSurile nu a început, deocamdată, în R. Moldova.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *